Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) caută firmă care să evalueze peste 200 de imobile care ar încurca reabilitarea porțiunii care leagă Bistrița de Dumitra din DN17C. Dacă evaluatorii constată că clădirile respective vin în calea porțiunii reabilitate, proprietarii sunt obligați prin lege să renunțe la ele, contra unei despăgubiri oferite de statul român.
Reabilitarea DN17C începe să facă deranj…și nu nesemnificativ. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere caută o firmă care să evalueze 2010 clădiri, care ar încurca reabilitarea porțiunii care leagă Bistrița de Dumitra, din DN17C.
Legea permite autorităților publice să forțeze mâna proprietarilor de clădiri sau terenuri care încurcă proiecte de utilitate publică. Aceștia sunt obligați practic să accepte exproprierea și își vândă bunurile, pentru care sunt despăgubiți.
„Sectorul de drum se află în intravilanul și extravilanul municipiului Bistrița și parțial în intravilanul și extravilanul comunei Dumitra. Suprafața totală, definitivă, ocupată de investiție este de 19,85 ha, suprafață aflată parțial în domeniul public al statului și parţial proprietăți private. Pentru realizarea obiectivului de investiții „Reabilitare drum național DN17C au fost aprobați indicatori tehnico-economici prin Hotărârea Guvernului nr. 1334/2023. Declanșarea procedurilor de expropriere se va realiza în baza studiului de fezabilitate aprobat”, se arată în licitația organizată de CNAIR.
Potrivit instituției, studiul de fezabilitate al proiectului a scos în evidență că 210 imobile din evidența primăriilor și ale OCPI Bistrița, situate pe raza localităților Bistrița și Dumitra, ar trebui evaluate.
„După finalizarea identificării imobilelor proprietate privată afectate de proiectul de utilitate publică se va proceda la întocmirea rapoartelor de evaluare terenuri, construcții și masă lemnoasă, după caz, în conformitate cu prevederile Legii 255/2010, actualizată și modificată”, se mai arată în caietul de sarcini în valoare de jumătate de milion de lei.
Reabilitarea DN17C costă peste 50 de milioane de euro
Costurile pe care le presupune reabilitarea DN17C sunt enorme. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat și licitația pentru lucrările de reabilitare a tronsonului de 7,83 km.
Valoarea contractului ajunge la 261 de milioane de lei, adică peste 50 de milioane de euro. Complexitatea lucrării este, însă, una foarte mare.
Se pare că pe lângă degradarea normală a drumului care nu a fost reabilitat de zeci de ani buni, s-au identificat și alunecări de teren pe suprafețe extinse, atât în amontele drumului, cât și în aval:
„În prezent drumul existent este asfaltat cu zone aflate în diferite stadii de degradare, având un profil tip mixt, cu lățime variabilă cuprinsă între 7,00 m și 8,00 m și structura rutieră care prezinta fisuri și deformațiile (făgașe, denivelări, faianțări etc.) apărute la nivelul carosabilului care au ca principală cauză, diminuarea capacității portante la nivelul terenului de fundare, sub efectul cantităților mari de apă care se infiltrează în terasamentul drumului. Au fost identificate fenomene active de alunecare pe suprafețe extinse, care se întind mult în afara zonei drumului, atât pe amonte, cât și pe aval. Traficul rutier intens și mai ales cel greu din ultimii ani au cauzat degradări masive ale sistemului rutier, fiind necesare lucrări de investiții pe acest sector de drum”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului aprobat de Guvern lunile trecute.
Potrivit aceleiași fundamentări a proiectului, traseul respectiv permite în unele zone viteze de maxim 30 de km/h, deși viteza de proiectare recomandată, chiar și în condiții de viteze reduse, pentru drumurile de clasă tehnică III, în zonă de deal, trebuie să fie de 60 km/h.
DN17C mai câștigă o bandă de circulație odată cu reabilitarea
Pentru ca șoferii să poată circula pe traseul Bistrița-Dumitra cu o viteză rezonabilă, este necesară geometrizarea traseului, prin lucrări speciale de construcție, care includ consolidări, dar și amenajarea unei benzi suplimentare pentru autoturismele lente. Curbele au fost proiectate pentru viteze cuprinse între 25 și 60 km/h specifice zonei de deal, cu supralărgiri ale carosabilului și serpentine.
„Având în vedere că, în corpul terasamentului apar, pe lungimi mari (aproape 50% din traseu) pachete mâloase sau zone afectate de fenomene de instabilitate, zestrea drumului existent nu poate fi păstrată, astfel încât s-a coborât cota liniei roșii (în măsura în care vecinătățile au permis acest lucru), pentru înlăturarea straturilor moi din complexul rutier, sau grosimea acestora să se reducă pe cât posibil. În profilul transversal se va amenaja o lățime a platformei drumului de minim 9,00 m, compusă din: parte carosabilă – 2×3,50 m, la care se mai adaugă 1×3,50 m – bandă suplimentară pentru vehicule lente sau pentru amenajarea unor sectoare alternative de depășire; banda suplimentară pentru vehicule lente va fi pe următoarele zone: km 1+200 – km5+600; km 5+600 – km 5+910; km 7+000 – km 8+700; km 5+910 – km 7+000; acostamente – 2×1.00 m, din care pe minim 50 cm de fiecare parte a carosabilului, se vor amenaja benzi de încadrare”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.
Marginea drumului va fi amenajată pentru colectarea apelor și va fi dotată cu dispozitive pentru siguranța circulației. Întrucât sunt probleme cu infiltrarea apelor s-au prevăzut pe toată lungimea traseului dispozitive de colectare, dirijare și evacuare a apelor de suprafață.
Apele pluviale sunt dirijate cu ajutorul pantelor transversale către șanțurile și rigolele proiectate de la marginea părții carosabile și dirijate prin panta longitudinală către podurile și podețele întâlnite pe traseu. Vor fi înlocuite toate cele 21 de podețe, cu excepția unuia care a fost înlocuit recent.
De asemenea, pe cei 7 km vor fi amenajate două zone sub formă de refugiu, unde vor putea să oprească șoferii cu probleme la mașini. Una dintre intersecții se va lumina suplimentar, pentru a asigura vizibilitatea pe timp de noapte. Intersecția este într-o zonă rezidențială, în proximitatea unei curbe.
Pe traseu au fost identificate, în urma unei expertize tehnice, 11 zone cu instabilitate, unde s-au propus mai multe soluții de consolidare, pentru stabilizarea zonei afectate, dar și pentru lărgirea platformei carosabilului pentru amenajarea benzilor suplimentarea și a supralărgirii căii în curbă.
„În urmă realizării investiției, traficul auto pe sectorul de drum studiat se va desfășura în condiții sporite de siguranță și confort totodată asigurându-se clasa tehnică a drumului, necesară preluării valorilor de trafic actuale și de perspectivă, conducând la: realizarea/asigurarea unui confort pentru participanții la trafic, sporirea capacității de circulație prin mărirea fluenței traficului, stoparea efectelor alunecărilor de teren, eliminarea strangulărilor din fluxul de trafic, mărirea siguranței circulației, îmbunătățirea mediului înconjurător prin reducerea noxelor și a poluării fonice. Pe lângă beneficiile economice pe care le va genera, construcţia drumului, va genera efectele pozitive asupra gradului de ocupare a forţei de muncă care se estimează la un numar de 65 angajaţi pentru perioada proiectării şi execuţiei lucrărilor ”, se susține în documentul aprobat de Guvern.
