În realitate însă, proiectantul, S.C IPTANA SA se ocupă în prezent de măsurători în teren şi refacerea documentaţiei pentru Varianta II Sud.
Din ciclul „A fost odată ca niciodată, şi va mai fi”, proiectul de realizare a variantei ocolitoare Bistriţa Sud merge înainte cu toate obstacolele pe care le întâmpină. Construirea variantei ocolitoare Bistriţa face parte din Proiectul POST/2009/2/1/001 „Pregătirea pentru construcţia variantelor de ocolire Ştei, Aleşd, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Bistriţa şi Huşi”. Pentru proiectarea variantelor de ocolire Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Bistriţa, beneficiarul proiectului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a încheiat un contract cu proiectantul desemnat prin licitaţie, SC. IPTANA S.A, în data de 6 mai 2009, cu finalizare în 21 iunie 2010. Valoarea contractului semnat cu IPTANA este de 3.121.990.00 de lei, din care, contribuţia UE prin FEDR este de 2.161.978,07 lei, iar contribuţia bugetului de stat este de 960.011,93 de lei. Până acum, proiectantul şi-a încasat banii pe etape de proiectare, chiar dacă rezultatele au fost negative: certificatul de urbanism a fost retras, acordul de mediu nu a fost dat, avizul de la MApN a picat şi el. La toate acestea se adaugă şi o situaţie neclară: pe site-ul CNADNR figurează şi în prezent varianta de Ocolire Bistriţa Nord, pe actualul traseu al centurii existente, lăsată în paragină, iar proiectantul, IPTANA, se ocupă de realizarea Variantei Ocolitoare Bistriţa Sud, traseu susţinut la Bistriţa doar de primarul Ovidiu Creţu.
Pe hârtie, centura Bistriţei se face la nord,
Pe site –ul CNADNR, în documentaţia de atribuire a contractului de Servicii „Asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi documentaţiei de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc”, la Capitolul II – Caietul de sarcini, punctul 4.1.1, la Varianta de Ocolire Bistriţa se specifică clar lungimea traseului (12, 2 km) cât are Varianta I Nord ( pe traseul centurii actuale), şi localizarea traseului: la intersecţia DN 17 ( E58) cu DN 17 C, în partea de nord – est a Podişului Transilvaniei. Potrivit documentaţiei de atribuire, pentru varianta de ocolitoare Bistriţa, „obiectivul activităţii este de a revizui şi actualiza Studiul de Fezabilitate existent, iar pe baza rezultatelor obţinute, elaborarea Aplicaţiei FEDR, realizarea Proiectului Tehnic la nivel de detalii de execuţie, şi pregătirea Documentaţiei de Atribuire pentru contractul de lucrări în vederea demarării procedurii de atribuire, în baza finanţării din FEDR”.
Referitor la această mică „greşeală”, directorul general a CNADNR, Dorina Tiron explică: „Iniţial aşa a fost pe nord, dar nu s-a actualizat site-ul, vă spun eu, nu l-a actualizat nimeni. Au văzut ( n. r – proiectanţii) că nu se poate pe la nord, pentru că sunt construcţii, dezvoltări economice. Şi-atunci, autorităţile locale, au spus să se facă în partea de sud”. De menţionat faptul că, autorităţile locale, sunt de fapt doar una: primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, singurul care a susţinut acest proiect conform declaraţiilor sale de-a lungul timpului. Edilul a respins total implicarea Consiliului Local Bistriţa în acest proiect, ca legislativ local.
Fără act adiţional, fără nimic, hopa Sudul !
Potrivit condiţiilor obligatorii ce se impun la contractele finanţate de la bugetul general al Comunităţii Europene „prestatorul va îndeplini serviciile de asistenţă tehnică în condiţiile stabilite în Contractul de Servicii, care include, în ordinea enumerării, Contractul de Servicii, împreună cu orice act adiţional la Contractul de Servicii”. De asemenea, la capitolul Obligaţii ale autorităţii contractante, Art. 20, se specifică: „Modificările substanţiale ale Contractului de Servicii, inclusiv modificările valorilor maxime ale contractului, se vor face prin Act adiţional. Modificarea Contractului de Servicii se poate face în orice caz când nu afectează obiectul de bază al contractului. ( …). 20.8. Orice modificare a contractului care nu ia forma unui act adiţional sau ordin administrativ, sau care nu respectă prevederile art. 20, va fi considerată nulă şi neavenită”. Întrebat dacă există un act adiţional pentru trecerea de la Varianta Nord Bistriţa (specificată în Contractul de Servicii) la Varianta Sud, aleasă de proiectant şi de primarul Ovidiu Creţu, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron a spus simplu: „Nordul a fost demult. Acum e la Sud”. De existenţa vreunui act adiţionat, conducerea CNADNR nu a precizat nimic.
Se aruncă „pisica moartă” dintr-o curte în alta…
Până acum, Varianta II Sud a primit de la „autorităţile locale” de care menţiona directorul general al CNADNR, numai puncte negre, singura excepţie fiind primarul Creţu care ţine la „dezvoltarea oraşului”. Dacă edilul Bistriţei arunca recent vina pe Beneficiar şi Proiectant, că ei sunt cei care au ales Varianta II Sud (pentru a se justifica în faţa oamenilor revoltaţi), acum treaba se schimbă. Beneficiarul, CNADNR, spune că această variantă a fost aleasă de autorităţile locale, adică de primarul Ovidiu Creţu, întrucât NIMENI de la Bistriţa nu a mai susţinut această variantă: „Deci, noi am vrut pe la nord, dar acolo nu s-a putut pentru că erau construcţii. S-au dus oamenii (n. r – proiectanţii), au văzut pe unde trebuie să meargă, au analizat şi au obţinut certificatul de urbanism. Nu l-am cerut eu, nu l-am aprobat eu, l-au aprobat autorităţile locale, întrebaţi-i pe ei, nu mă întrebaţi pe mine”, a precizat Dorina Tiron.
Autorităţile locale au fost întrebate de Gazeta de Bistriţa de câteva luni încoace în continuu, dar nimeni nu a susţinut această variantă, cu excepţia primarului Ovidiu Creţu. Cât priveşte certificatul de urbanism emis şi retras de Consiliul Judeţean, preşedintele CJ, Liviu Rusu spune că o instituţie are dreptul să emită un act şi apoi dacă consideră, poate să îl retragă. „Noi am eliberat un certificat de urbanism pentru varianta ocolitoare Bistriţa, gândind că ocoleşte oraşul. Ori varianta asta propusă de ei la sud nu ocoleşte Bistriţa. Hotărâre de Consiliul Local nu a fost. La data emiterii certificatului nu ştiam despre ce traseu e vorba. Aşa că l-am retras şi avem acest drept de al retrage”, a asigurat Liviu Rusu.
Uite banu’, nu e banu’
Potrivit directorului general al CNADNR, Dorina Tiron, beneficiarul nu poate să îşi asume acum riscul de a renunţa la Varianta II Sud a centurii ocolitoare Bistriţa, cu atât mai mult cu cât proiectantul, SC IPTANA SA, a încasat deja nişte bani. „Dar, atenţie, noi am plătit nişte bani pentru proiectare. (…). ( redactor – Vreţi să spuneţi că proiectantul a încasat nişte bani până la ora actuală? )
Păi singur că a încasat, nu-i normal? Doar şi-a făcut treaba până acum. A obţinut avize, autorizaţii aproape de la toată lumea”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dorina Tiron.
Autorizaţiile de care spune conducerea CNADNR nu există, pentru că singurul document valabil a fost certificatul de urbanism emis de Consiliul Judeţean şi în prezent, retras. De la APM BN, acordul de mediu a fost respins, iar MApN de asemenea a refuzat eliberarea avizului, datorită Poligonului de trageri de la Livezile. Cam acestea ar fi rezultatele obţinute de IPTANA până acum, pentru care şi-a încasat banii. Contactat telefonic de Gazeta de Bistriţa, directorul Diviziei Drumuri şi Autostrăzi S.C IPTANA SA, Gabriel Bulgaru, a spus, surprinzător, altceva. „Nu am încasat niciun ban. Noi avem un contract semnat, a fost o licitaţie publică”. Acum, nici nu mai ştim exact pe cine să credem, dar totuşi tindem să optăm că beneficiarul, CNADNR ştie foarte bine cui a dat bani şi câţi.
În prezent, CNADNR şi S.C IPTANA lucrează la refacerea documentaţiei tot pe Varianta II Sud, bazându-se pe faptul că certificatul de urbanism odată dat, nu mai poate fi luat. „Deci, noi mergem înainte, certificatul de urbanism nu se poate retrage, asta-i o poveste. Noi refacem proiectul să primească finanţare, tot la sud va fi, cu modificare în zona Poligonului militar de la Livezile, cu tot ce ne-au cerut cei de la armată”, a asigurat Tiron.
