Cine are mai mulţi scheleţi la purtător. Lupşa vs. Jurcan, confruntare fără precedent pentru şefia poliţiei bistriţene!

Sintagma este puţin deplasată, dar având în vedere împrejurările şi importanţa funcţiei, dar mai ales cei doi competitori la demnitatea de poliţist şef al judeţului, confruntarea se anunţă pe măsură. Cu o singură excepţie în cei 27 de ani de când miliţia s-a transformat în poliţie, şi anume primul şef al IPJ BN, toţi ceilalţi, mai mult sau mai puţin, au fost virusaţi politic. De fiecare dată în numirea şefilor poliţiei, profesionalismul şi competenţa au fost ultimele calităţi care au contat, a fost numit sau declarat câştigător al funcţiei după caz, cel care a avut asigurat spatele din punct de vedere politic.

Problemele în poliţie, în special la nivelul conducerii, cu implicaţii serioase în munca specifică de poliţie, au început din momentul în care politicul a intrat cu bocancii în activitatea instituţiei şi mai ales în chestiuni legatede numirile în funcţiile de conducere. Din acelmoment activitatea poliţiei, calitatea misiunilor specifice îndeplinite au început să scadă vertiginos.

Au fost de-a lungul timpuluinenumărate informaţii publice privind dosare penale făcute la comanda unor lideri politici aflaţi vremelnic la putere pentru adversari, dar în acelaşi timp dosare pitite prin diferite sertare pe care s-a pus praful pentru protejaţi.Mai mult, criminalitatea în general, dar nu numai din vina poliţiei, a crescut an de an la cote alarmante. Se observă acest lucru în creşterea exponenţială în special a micii criminalităţi (stradale, furturi, agresiuni), dar şi a marii criminalităţi, cea economico-financiare, crima organizată şi nu mai vorbim de lipsa de siguranţă în circulaţia pe drumurile publice. Judeţul Bistriţa-Năsăud a devenit la propriu un adevărat abator uman, circulaţia cu un autovehicul constituind o adevărată aventură. Numărul morţilor pe şoselele judeţului a crescut la un nivel fără precedent.

Se constată aceste lucruri, în condiţiile în care numărul poliţiştilor a crescut.De asemenea a crescut dotarea tehnico-operativă, parcul auto.Paradoxal a scăzut prezenţa poliţiştilor în uniformă în stradă, în special a celor de la siguranţa circulaţiei, dar şi a celor de la ordine publică. Tactici de genul a sta ascuns şi a vâna pe cei care încalcă legile circulaţiei în trafic se pare că nu dau rezultate, numărul morţilor de pe şoselele din judeţul Bistriţa-Năsăud demonstrând fără echivoc acest lucru. Singura modalitate care descurajează vitezomanii să ridice piciorul de pe pedala de acceleraţie şi pe cei care au consumat alcool să urce la volan este prezenta poliţistului de la circulaţie în trafic, vizibil.

Jurcan, evaluare negativă după 6 luni

Actuala confruntarea pentru şefia IPJ BN, va avea loc pe data de 28 iunie 2017, şi-i va avea în ”ring” pe actualul interimar, cms.şef Mihai Ovidiu Lupşa şi fostul interimar la şefia poliţiei bistriţene, cms. şef Claudiu Petru Jurcan.

Mihai Ovidiu Lupşa, l-a înlocuit la interimatul poliţiei bistriţene pe Claudiu Petru Jurcan, după o evaluare a acestuia după şase luni în postura de şef interimar al poliţiei, una complet nefavorabilă, care a dus la schimbarea urgentă a acestuia. Comisarul şef Lupşa a venit pe funcţie din poziţia de şef al serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice.

Scheleţii din dulapul lui Claudiu Petru Jurcan există şi nu sunt la nivel de zvonuri. Se pare că au atârnat greu la evaluarea acestuia organizarea unui concurs privind accederea unui agent de poliţie în rândul corpului ofiţerilor, Daniel Marius Martura. Anumite ilegalităţi comise au dus la invalidarea concursului în care cms.şef Claudiu Petru Jurcan, şeful interimar al IPJ BN a interferat fără a avea nici o treabă, toată răspunderea revenind şefului de la resurse umane, cms. Dan Neagoş, care a tras ponoasele şi a plătit oalele sparte. Cercetarea disciplinară care a avut loc, ciudat sau nu, l-a ocolit pe Jurcan. Tot de numele acestuia este legat şi promovarea forţată pe post de ”erou”, a cms.şef Paul Andreica, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, după operaţiunea de capturare a lui Sima, autorul unui ”hold-up” la filiala unei bănci din Bistriţa. Încălcând orice proceduri legale, ”eroul” Andreica a pus în pericol operaţiunea de capturare a lui Sima dar şi siguranţa participanţilor, intervenind într-un mod nepermis şi lipsit de profesionalism. Dintr-un candidat la o anchetă disciplinară, la iniţiativa şi participarea lui Jurcan, Paul Andreica a fost transformat într-un ”erou”. Mai mult în această manipulare ordinară au căzut şi autorităţile judeţene care i-au acordat diferite onoruri pe care nu le merita. Toate aceste episoade au dus la schimbarea din funcţie a lui Jurcan din funcţia de şef interimar al Poliţiei judeţene, în cea de adjunct.

Şefia poliţiei negociată cu capii politici

Apropo de organizarea concursurilor în sistemul bugetar, nu numai în poliţie se vorbeşte de acest lucru, este încetăţenită ideea că acestea sunt organizate pentru a câştiga cel care este stabilit. Sau altfel spus, aceste concursuri sunt acoperirea perfectă pentru a câştiga cel care are spatele asigurat, politic sau din alte motive.

Până în decembrie 1989, pe vremea Miliţiei, numirile în funcţiile de conducere se făceau cu implicarea formală a organului de partid (PCR), organizaţia de bază, Comitetul de Partid al Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne Bistriţa-Năsăud, ţinând cont de vechimea în muncă, experienţă şi expertiza profesională, profilul moral în familie şi societate al candidaţilor. Treptat, aceste cerinţe au dispărut. Alternanţa politică la guvernare a făcut ca fiecare lider al unui partid ajuns vremelnic la putere în judeţ, prefect sau preşedinte de Consiliul Judeţean, să caute să-şi impună anumite persoane obediente la conducerea Poliţiei judeţene, dispuse să îndeplinească doleanţele şi interesele acestora. S-a inventat această găselniţă extrem de ingenioasă de a acoperi sau mai bine spus de a da o aparentă de legalitate numirilor frauduloase în funcţiile cheie din cadrul poliţiei judeţene şi numai.A apărut instituţia concursului, prin intermediul căruia, recurgând la acte de corupţie, trafic de influenţă, dare şi luare de mită, cei stabiliţi politic la masa verde „câştigă” concursurile şi ajung să ocupe funcţiile cheie a poliţiei judeţene. Sunt vizate evident funcţiile de inspector şef, adjunct, dar şi alte funcţii de conducere. Deja aceste aşa-zise concursuri au intrat în folclorul local. De fiecare dată când se organizează o asemenea activitate, mai pe şoptite, mai în gura mare, se spune că „va câştiga cel care este stabilit”. Şi este un mare adevăr în aceste spuse.Din cauza faptului că Poliţia este îmbâcsită cu tot felul de persoane numite în funcţii de conducere pe criterii neclare, s-a ajuns ca legea în multe situaţii să nu fie aplicată în litera şi spiritual ei, fie din cauză că nu există curaj, fie din cauza incompetenţei sau, mai grav, din cauza corupţiei.

Toate instituţiile statului la ora actuală, nu numai poliţia, sunt cuprinse de un adevărat cancer malign, aflat într-un stadiu generalizat, începând de la vârful sistemului şi al statului, având drept cauză implicarea constantă şi permanentă a politicienilor în numirile pe funcţii. Toţi şefii din politie, cu mici excepţii, şi-au câştigat funcţiile la ceas de seară, ”noaptea ca hoţii”, în sediile unor partide politice, la anumite mese şi chermeze organizate cu diferite „prilejuri şi ocazii”, partide de vânătoare.De asemenea se fac promovări pe diferite ”prietenii”, cumetrii şi năşii, grade de rudenie mai mult sau mai puţin apropiate, constituindu-se la nivel local în diferite clanuri şi găşti, care pot fi catalogate fără teama de a greşi drept grupuri infracţionale organizate. Ei de fapt nu mai sunt şefi în poliţie, oameni ai legii şi apărători ai ordinii şi liniştii publice, ai intereselor cetăţenilor, ci exponenţi ai unor grupuri de interese sau mai grav grupări criminale.

Aceşti aşa-zişi şefi de poliţie, unii dintre ei, au devenit slugi umile ale politicienilor. S-au constituit adevărate grupuri infracţionale organizate, de fiecare dată în aceste grupări sa aflat un politician cu influenţă şi interese, dar şi un om de afaceri potent cu activităţi la limita şi în afara legii. Ei, la rândul lor, sau înconjurat de o adevărată camarilă, după chipul şi asemănarea lor.

Şefii poliţiei din ’89 încoace

Numirea şefilor din poliţia bistriţeană nu a fost virusată doar într-un singur caz, cel al generalului de brigadă (Rz.) Ioan Negruşa, care a ocupat funcţia de şef al IPJ BN în perioada 1999-2001. Ar mai putea fi adăugat aici, col.(Rz.) Dumitru Pojar care a ocupat funcţia în perioada 1989-15.04.1990. Au urmat apoi un şir de şefi de poliţie, care într-un fel sau altul au avut în spate la numirea în funcţie, sau la câştigarea concursului, oameni politici.

După lovitura de stat din Decembrie 1989, primul şef al IPJ Bistriţa-Năsăud a fost colonelul DUMITRU POJAR, care a fost numit în funcţia de şef al Miliţiei judeţului Bistriţa-Năsăud la 01.02.1989 de regimul comunist şi a fost trecut la pensie din poziţia de şef al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud la 15.04.1990. A fost omul care practic a asigurat perioada de tranziţie, de la Miliţie la Poliţie, în primele luni de după schimbarea regimului politic. În perioada evenimentelor din Decembrie 1989, colonelul Dumitru Pojar a avut o atitudine corectă faţă de noul curs pe care l-a luat ţara. Nu s-a afişat în prim-planul evenimentelor, dar organele de Miliţie sub conducerea acestuia s-au raliat noului curs pe care l-a luat ţara.

Ceilalţi şefi de poliţie bistriţeni, după Negruşa, au avut spate politic şi mai puţin calităţi care să-i recomande pentru funcţia respectivă, în special competenţă profesională. Gheorghe Pop, a fost pus în funcţie de aşa-zisul ”Grup de la Cluj”, respectiv Vasile Dâncu, Ioan Mureşan a venit pe aceiaşi filieră, păpuşarul din spatele lui fiind de această dată Ioan Rus. Începând cu Alexandru Tanco, numirile s-au făcut pe plan local, PD-ul, respectiv Ioan Oltean fiind cel care la făcut pe acesta şeful poliţiei bistriţene.

A urmat Ioan Sidor Bodescu, care a venit pe filiera lui Emil Radu Moldovan, după el a veni Ioan Ovidiu Mureşan, susţinut, paradoxal de ambii grei ai judeţului, Ioan Oltean şi Emil Radu Moldovan, o alegere nefericită pentru cei doi, acţiunea DNA Cluj, conferindu-i calitatea de inculpat într-un dosar care se judecă pe fond la Tribunalul Maramureş. A urmat chestorul Marius Linul, ajuns în funcţie după o renunţare ciudată la un post înalt în centrala ”doi şi un sfert”, de general şi venirea la Bistriţa pe o funcţie de colonel, plecat intempestiv la pensie. A urmat Claudiu Petru Jurcan, interimar, dat jos după circa şase luni, în urma unei evaluări complet nefavorabile care a impus schimbarea acestuia în regim de urgenţă şi numirea unui nou interimar, în persoana cms. şef Mihai Lupşa, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor.

Confruntarea celor doi ”grei” din poliţia bistriţeană pentru fotoliul de şef în data de 28 iunie 2017, se anunţă una extrem de interesantă. În termen sportivi, de box, cei doi sunt din aceiaşi categorie, din punct de vedere al vârstei, tineri, o diferenţă doar de trei ani, sigur promoţii diferite, aceiaşi Academie de Poliţie, aceiaşi profesori. De asemenea evoluţia profesională a acestora este asemănătoare, la fel şi studiile şi specializările urmate ulterior.

Diferenţa se pare că va fi făcută de scheleţii din dulapurile celor doi, la acest capitol Mihai Lupşa fiind în avantaj, în sensul că aceştia nu există. Încă! Cel puţin până la această dată nu au apărut informaţii în acest sens. Omul se pare că nu are nimic ascuns şi ferecat în dulap, lucruri de care să îi fie ruşine.

Singura necunoscută legată de această confruntare este generată de motivele schimbării lui Jurcan din funcţia de interimar, care nu au fost făcute publice. Paradoxal, după ce se constată că nu corespunzi funcţiei şi eşti înlăturat, peste noapte tedai peste cap şi participi la concurs pentru postul din care ai fost schimbat ca necorespunzător.

Nu vom anticipa rezultatul concursului din data de 28 iunie 2017, dar să sperăm că acesta va fi unul corect şi după mulţi ani la şefia poliţiei bistriţene va ajunge un om onest, cinstit şi mai ales impecabil din punct de vedere profesional şi fără să fie împins şi să aibă în spate oameni politici.