Interesul românilor pentru alegerile europarlamentare este foarte scăzut. Un sondaj Insomar dat publicităţii în urmă cu două săptămâni, arăta că aproape de jumătate dintre români nu se vor prezenta pe 7 iunie la urne. Unii politicieni sunt mai pesimişti în această privinţă şi nu se aşteaptă să fie o prezenţă mai mare de 30% a românilor la alegerile europarlamentare.
Nici în restul statelor europene, interesul cetăţenilor nu este unul foarte mare pentru alegerile europarlamentare.
Potrivit unui Eurobarometru realizat la jumătatea lunii aprilie, puţin peste 50% dintre români sunt interesaţi de alegerile pentru Parlamentul European, însă doar 26% sunt absolut siguri că vor vota la scrutinul din 7 iunie.
Prezenţă tot mai mică
În Europa, media participării la votul pentru Parlamentul European a scăzut constant din 1979 până în 2004, de la 66% la 47%. Slaba participare la vot în cazul alegerilor pentru Parlamentul European este o caracteristică a întregului spaţiu comunitar.
Trend descrescător
În România, în general, trendul prezenţei la vot este în continuă scădere din 1990 încoace. Dacă, în mai 1990, la primele alegeri libere, 86% dintre români au venit la vot, la alegerile generale din 2004 prezenţa a fost de 58%. Rata prezenţei la urne a scăzut la 44,45% la referendumul pentru demiterea preşedintelui, iar alegerile europarlamentare din 2007 au adus cea mai scăzută prezenţă la vot (29,12%) din istoria alegerilor democratice postdecembriste din România. Diferenţa majoră dintre prezenţa la urne în mediul rural (34,89%) şi cea din mediul urban (24,95%), arată că acest dezinteres se manifestă cu precădere în zona publicului educat. Prezenţa românilor la urne din 2007 are toate şansele să se repete şi la aceste alegeri din 7 iunie.
Se discută orice altceva decât despre euroalegeri
Europarlamentarul liberal, Csibi Magor, candidatul de pe locul opt al PNL pentru un mandat în Parlamentul European, a declarat la Bistriţa, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că prezenţa la vot va fi una extrem de scăzută, abia dacă se vor depăşi 25 de procente. „Chiar dacă aş vrea să fiu foarte optimist, nu prea ne străduim. Numai dacă vă uitaţi la materialele electorale şi tot ce se întâmplă în această perioadă, se observă că nu se desfăşoară campania aşa cum ar trebui. Nu încercă să mobilizăm oamenii aşa cum ar trebui, nu încercăm să aducem oamenii la vot. Din acest punct de vedere, plus cumulând cu faptul ca va fi duminica Rusaliilor, şi o zi liberă după vot, consider că prezenţa va fi extrem de scăzută, dar totuşi eu sper că vom reuşi să depăşim 25 de procente”, a spus Magor.
Speranţe mari
Cu toate că până acum campania pentru europarlamentare a fost una anostă şi fără miză, principalele formaţiuni politice speră să câştige în urma scrutinului cât mai multe mandate. Astfel, democrat-liberalii şi-au propus să câştige în PE un număr de 15 mandate, deşi europarlamentarul Flaviu Călin Rus, poziţionat al 15-lea pe lista PD-L pentru alegerile europarlamentare, declara în urmă cu o lună că partidul său va câştiga maxim 13 mandate în PE. PSD speră la fel să obţină cam tot 15 mandate, pe când PNL aspiră la opt. Având însă în vedere că numărul maxim al europarlamentarilor care vor accede în PE este de 33, unul din cele trei partide, clar va obţine un scor electoral mai mic decât cel sperat.
Irlandezii şi maltezii, cei mai interesaţi de euroscrutin
Nici în celelalte ţări ale UE, interesul pentru alegerile europarlamentare nu este foarte mare. Un studiu recent, aparţinând TNS realizat pentru French Political Innovation Foundation, apărut în publicaţia online EUObserver, relevă faptul că mai mult de jumătate dintre europeni nu sunt interesaţi de alegerile europarlamentare. Când au fost întrebaţi despre alegerile europarlamentare, 18% din respondenţi au spus că „nu sunt deloc interesaţi”, 35% s-au declarat „puţin interesaţi”, alte 35 de procente dintre respondenţi au răspuns că sunt „destul de interesţi” şi doar 11% s-au declarat „foarte interesaţi”.
Liana Mureşan