Interesul românilor pentru alegerile europarlamentare este foarte scăzut. Un sondaj Insomar dat publicităţii în urmă cu două săptămâni, arăta că aproape de jumătate dintre români nu se vor prezenta pe 7 iunie la urne. Unii politicieni sunt mai pesimişti în această privinţă şi nu se aşteaptă să fie o prezenţă mai mare de 30% a românilor la alegerile europarlamentare.
Nici în restul statelor europene, interesul cetăţenilor nu este unul foarte mare pentru alegerile europarlamentare.

La alegerile parlamentare din toamna anului trecut, şase din zece români au preferat să stea acasă decât să meargă la vot şi să-şi exprime opţiunea. Acum pentru alegerile europarlamentare, previziunile sunt la fel de sumbre. Toate sondajele de opinie indică faptul că pe 7 iunie prezenţa la urne va fi una şi mai scăzută, cei mai pesimişti preconizând că sub 30 de procente dintre români vor veni la vot.
Potrivit unui Eurobarometru realizat la jumătatea lunii aprilie, puţin peste 50% dintre români sunt interesaţi de alegerile pentru Parlamentul European, însă doar 26% sunt absolut siguri că vor vota la scrutinul din 7 iunie.

Prezenţă tot mai mică

În Europa, media participării la votul pentru Parlamentul European a scăzut constant din 1979 până în 2004, de la 66% la 47%. Slaba participare la vot în cazul alegerilor pentru Parlamentul European este o caracteristică a întregului spaţiu comunitar.

În 2004, în Slovacia s-a înregistrat cea mai mică participare la vot din întreaga istorie a alegerilor europene, de doar 16,7%. La polul opus s-a aflat Belgia, ţară în care votul este însă obligatoriu şi unde prezenţa a fost 90,8%.
Procentele scăzute ale prezenţei europenilor la urne pentru alegerile europarlamentare au la bază, în general, slaba informare asupra legislativului european, slaba comunicare între structurile UE şi cetăţenii ţărilor recent aderate, dar şi percepţia că ţările lor nu au încă un statut suficient de important în Uniune pentru a-i putea influenţa deciziile. În plus, în rândul cetăţenilor ultimului val aderat, printre care şi România, există percepţia că sunt priviţi drept cetăţeni de rangul doi în UE. Mai mult decât atât, românii sunt acum mult mai preocupaţi de criza economică şi menţinerea locului de muncă.

Trend descrescător

În România, în general, trendul prezenţei la vot este în continuă scădere din 1990 încoace. Dacă, în mai 1990, la primele alegeri libere, 86% dintre români au venit la vot, la alegerile generale din 2004 prezenţa a fost de 58%. Rata prezenţei la urne a scăzut la 44,45% la referendumul pentru demiterea preşedintelui, iar alegerile europarlamentare din 2007 au adus cea mai scăzută prezenţă la vot (29,12%) din istoria alegerilor democratice postdecembriste din România. Diferenţa majoră dintre prezenţa la urne în mediul rural (34,89%) şi cea din mediul urban (24,95%), arată că acest dezinteres se manifestă cu precădere în zona publicului educat. Prezenţa românilor la urne din 2007 are toate şansele să se repete şi la aceste alegeri din 7 iunie.

Nu este de neglijat nici faptul că în mare parte, în dezbaterile televizate, problemele interne sunt mult mai discutate decât cele de interes european şi care i-ar face pe români mult mai bine să înţeleagă care este rolul Parlamentului European. Un alte aspect care umbreşte din plin campania pentru europarlamentare este campania neoficială pentru preşedinţia ţării, dusă în paralel cu aceasta, ceea ce dovedeşte că miza din toamnă este cu mult mai mare pentru politicienii români decât mandatele pe care le vor obţine în PE sau de cum vor fi văzuţi românii în UE din cauza unei prezenţe slabe la euroscrutin.

Se discută orice altceva decât despre euroalegeri

Europarlamentarul liberal, Csibi Magor, candidatul de pe locul opt al PNL pentru un mandat în Parlamentul European, a declarat la Bistriţa, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că prezenţa la vot va fi una extrem de scăzută, abia dacă se vor depăşi 25 de procente. „Chiar dacă aş vrea să fiu foarte optimist, nu prea ne străduim. Numai dacă vă uitaţi la materialele electorale şi tot ce se întâmplă în această perioadă, se observă că nu se desfăşoară campania aşa cum ar trebui. Nu încercă să mobilizăm oamenii aşa cum ar trebui, nu încercăm să aducem oamenii la vot. Din acest punct de vedere, plus cumulând cu faptul ca va fi duminica Rusaliilor, şi o zi liberă după vot, consider că prezenţa va fi extrem de scăzută, dar totuşi eu sper că vom reuşi să depăşim 25 de procente”, a spus Magor.

Un aspect important care duce la dezinteresul cetăţenilor faţă de alegerile europarlamentare din 7 iunie este, în opinia candidatului liberal, faptul că se discută orice altceva decât despre Parlamentul European. „Din punctul meu de vedere această campanie electorală este un test eşuat. Presa centrală nu reflectă aceste probleme. Doar în presa locală mai găsim urme de dezbateri europene. Eu nu simt că sunt în campanie electorală”, a mai precizat europarlamentarul.

Speranţe mari

Cu toate că până acum campania pentru europarlamentare a fost una anostă şi fără miză, principalele formaţiuni politice speră să câştige în urma scrutinului cât mai multe mandate. Astfel, democrat-liberalii şi-au propus să câştige în PE un număr de 15 mandate, deşi europarlamentarul Flaviu Călin Rus, poziţionat al 15-lea pe lista PD-L pentru alegerile europarlamentare, declara în urmă cu o lună că partidul său va câştiga maxim 13 mandate în PE. PSD speră la fel să obţină cam tot 15 mandate, pe când PNL aspiră la opt. Având însă în vedere că numărul maxim al europarlamentarilor care vor accede în PE este de 33, unul din cele trei partide, clar va obţine un scor electoral mai mic decât cel sperat.

Irlandezii şi maltezii, cei mai interesaţi de euroscrutin

Nici în celelalte ţări ale UE, interesul pentru alegerile europarlamentare nu este foarte mare. Un studiu recent, aparţinând TNS realizat pentru French Political Innovation Foundation, apărut în publicaţia online EUObserver, relevă faptul că mai mult de jumătate dintre europeni nu sunt interesaţi de alegerile europarlamentare. Când au fost întrebaţi despre alegerile europarlamentare, 18% din respondenţi au spus că „nu sunt deloc interesaţi”, 35% s-au declarat „puţin interesaţi”, alte 35 de procente dintre respondenţi au răspuns că sunt „destul de interesţi” şi doar 11% s-au declarat „foarte interesaţi”.

Cel mai mare număr de “dezinteresaţi” se află în Lituania şi Slovacia (29%), Marea Britanie (28%), Grecia şi Cipru (26%). La polul opus se află Luxemburg, cu numărul cel mai mare de cetăţeni foarte interesaţi de euroscrutin (29%), urmat de Irlanda (25%) şi Malta (23%).
În ciuda lipsei de interes, 46% din cei intervievaţi sunt de părere că doar prin vot se pot face auziţi, 14% consideră că pot face asta prin semnarea unor petiţii, 13% prin aderarea la un partid politic, 10% prin aderarea la un sindicat, iar alţi 13 % sunt de părere că se pot face auziţi prin intermediul unui blog.
Deşi cei care afişează un ataşament deosebit faţă de Uniunea Europeană sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, paradoxal doar şapte procente dintre cei intervievaţi s-au arătat „foarte interesaţi” de alegerile europene, în timp ce 17% au spus că nu sunt „deloc interesaţi”.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.