Case demolate şi terenuri răscumpărate, viaducte, suspendări, toate pentru realizarea viitoare centuri de Sud a municipiului Bistriţa.
Proiectul sună bine, banii au fost alocaţi, însă sute de oameni se opun realizării acestui proiect şi fac sesizări peste sesizări.

La Bistriţa „se pune” de ceva vreme de un drum de centură nou care să asigure traficul pentru locuitorii urbei. Traseul noii centuri este stabilit de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi SC IPTANA SA. Toate bune şi frumoase, dar conform proiectului stabilit, zeci de case vor trebui demolate, urmând ca oamenii să primească despăgubiri la preţul pieţei, cum asigură municipalitatea. Răzvrătiţi pe situaţie, peste 500 de persoane au depus plângeri la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud (APM BN), instituţie care nu a dat încă acordul de mediu. Cu toate acestea edilul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu nu se lasă înduioşat: Bistriţa trebuie să aibă centură în partea de Sud chiar dacă vor avea de suferit câteva sute de oameni, pentru că „această centură va deservi 83.000 de locuitori”.
Astfel, fie că le convine sau nu, persoanele care locuiesc peste podul Jelnei, inclusiv toată strada Viorelelor, strada Mihai Viteazu şi alte zone vor trebui să renunţe la casele şi terenurilor lor, odată ce reprezentanţii CNADNR vor începe construcţia noului drum de centură al Bistriţei. Banii necesari realizării acestui proiect, respectiv 35 de milioane de euro au fost alocaţi deja prin Programul Operaţional Sectorial Transport care prevede realizarea a trei centuri ocolitoare în oraşele Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Noul drum de centură ar trebui finalizat în anul 2012.
Potrivit primarului Ovidiu Creţu, Centura de Sud are următorul traseu: Viişoara – Pepinieră – pe deasupra gropii de gunoi – podul Jelnei – pe sub Wonderland (proiectul iniţiat de edil în campania electorală înainte de a fi ales primar) – şi înainte de barieră în DN 17. Până în prezent s-a întocmit Planul Urbanistic General de către S.C IPTANA SA şi a fost eliberat Certificatul de Urbanism de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Următorul pas este obţinerea acordului de mediu de la APM B-N, instituţie la care oamenii apelează cerând modificarea traseului centurii de Sud municipiului Bistriţa.

Varianta proastă, pe placul Primăriei Bistriţa
Potrivit memoriului tehnic întocmit beneficiarul proiectului, respectiv CNADNR, pentru obţinerea acordului de mediu, viitoarea centură ocolitoare a Bistriţei va fi realizată în zona de sud a municipiului, cu desprindere din DN 17, înainte de localitatea Viişoara şi cu revenire după localitatea Unirea. În memoriul tehnic realizat s-au propus două variante de ocolire a Bistriţei. Varianta 1 (care nu a fost aleasă) de 12, 024 km se desprindea din DN 17, printr-un sens giratoriu, urmărea traseul existent pe două benzi al porţiunii Drumul Cetăţii cu lărgire la patru benzi. Traseul se desfăşura la nord de localitatea Unirea, la baza Dealului Bisericii, traversa Valea Rusului precum şi Valea Slătiniţei şi DJ 172 B Bistriţa – Slătiniţa cu poduri, apoi ocolea la Nord complexul zootehnic iar în continuare mergea paralel cu Calea Ferată L406, reintrând în DN 17. Cea de-a 2-a variantă, care a fost şi aprobată de municipalitate, este Varianta de Sud şi include localităţile Viişoara, Bistriţa şi Unirea. Aceasta se va desprinde din DN 17 printr-un sens giratoriu. Varianta 2 traversează calea ferată CF L406 cu pasaj superior, apoi la baza dealului, traversează DC 8, pârâul Ghinda şi strada Ghinzii cu poduri. Pe ultimul sector, varianta parcurge lunca Bistriţei, traversează râul Bistriţa cu pod şi reintră în DN 17 printr-un sens giratoriu. Varianta de Sud a centurii ocolitoare municipiului Bistriţa are o lungime de 14, 738 km. În proiectul întocmit se menţionează faptul că „se disting ca zone dificile intersecţiile variantei 2 cu DJ 173 C (viaduct) , DJ 173, DC 8 (pod), precum şi zonele cuprinse între aceste intersecţii, rezultând un volum mare de săpătură şi umplutură şi în consecinţă lucrări de consolidare a versanţilor, fapt greu de realizat având în vedere zonele cu construcţii proprietate privată, cât şi zonele împădurite. De asemenea, varianta 2 a centurii are un traseu mai lung cu 2, 714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17C. Date fiind aceste caracteristici, proiectantul (S.C IPTANA SA) şi beneficiarul proiectului (CNADNR) au susţinut fezabilitatea certă a Variantei 1, spre deosebire de Varianta 2, care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta 2, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că varianta 1 este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului şi nu asigură o ocolire şi a localităţii Viişoara dispusă pe DN 17 la intrare în oraş dinspre Dej”. 

Se opun în masă!

Unul dintre oamenii care au făcut numeroase sesizări este Silivan Crăciun, proprietar al imobilului şi terenului situate în Bistriţa, pe strada Mihai Viteazu, la numărul 66. Ultima plângere a făcut-o la APM BN, în care solicită respingerea acordului de mediu pentru Varianta a 2-a a centurii ocolitoare Bistriţa Sud. Omul susţine că „traseul respectiv prezintă un impact deosebit asupra mediului cu efecte directe asupra fiinţelor umane, bunurilor materiale, faunei şi florei, sol, apă, aer, climă şi peisaj. Traversarea Pădurii Codrişor (Dealul Mocilor), de la sud la nord, în spatele caselor situate pe strada Mihai Viteazu, prin ruperea pantei de înclinaţie de peste 60de grade, este un real pericol pentru întregul cartier, dealul poate aluneca până în albia râului Bistriţa, ceea ce ar putea duce la o adevărată catastrofă. Realizarea unui viaduct la intersecţia cu Valea Budacului implică demolarea unor imobile, lucrări de consolidare deosebite. Casele situate pe strada Viorelelor vor fi supuse demolării, deoarece patru benzi de circulaţie ale traseului implică demolarea locuinţelor. De la podul Jelnei, traseul intră cu piloni în albia râului cu influenţe asupra faunei şi florei, şoseaua limitând lumina pe o bună parte a albiei. Totodată lucrarea, pe durata construcţiei, cât şi după, poate aduce elemente negative imprevizibile. Sunteţi în măsură să evaluaţi impactul asupra mediului şi în consecinţă solicităm respingerea acestui acord”. De asemenea, Silivan Crăciun a făcut sesizări scrise şi la Primăria Bistriţa de unde a primit răspunsuri evazive dar şi la deputatul PSD Emil Radu Moldovan, la societatea IPTANA şi la CNADNR de la care nu a primit nici un răspuns. Totodată, Crăciun a prezentat la APM B-N şi două tabele cu semnăturile persoanelor care se opun realizării Variantei 2 a centurii ocolitoare, respectiv peste 100 de persoane care locuiesc pe străzile Mihai Viteazu, Viorelelor şi Valea Budacului.

Centura de Sud – varianta cea mai fezabilă tehnico – economic

Contactat telefonic de redactorul Gazetei de Bistriţa, directorul general al S.C IPTANA SA, Gabriel Bulgaru, spune că în urma plângerilor venite de la oameni, se vor căuta şi alte variante, dar oricare ar fi aleasă tot se va trece peste proprietăţile oamenilor. „Noi o să prezentăm şi alte alternative care o să arate ce înseamnă fiecare din punct de vedere tehnico – economic. Varianta de Nord este prin oraş, iar primăria nu a acceptat-o. Varianta a doua este fezabilă, dar problema este că au apărut plângeri. Acum, ca orice centură care trebuie făcută, atâta timp cât oraşul se dezvoltă, apar probleme. Noi am făcut la vremea respectivă o deplasare în teren cu reprezentanţii primăriei, şi chiar cetăţenii care au reclamat au recunoscut că pe unde spun să ducă centura nu se poate, dar… Noi o să înaintăm variante la CNADNR şi se va lua o decizie. Vom prezenta din nou la primărie ce înseamnă o variantă şi ce înseamnă aceasta… Noi am ales varianta cea mai fezabilă din punct de vedere tehnico –economic. Oriunde m-aş duce tot aş da pe terenul cuiva, deci, mai la nord sau mai la sud tot dau pe terenurile oamenilor”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Gabriel Bulgaru.

Categoric, cetăţenii pot fi afectaţi!

Potrivit precizărilor directorului interimar al APM BN, Ştefan Mureşan, sesizările cetăţenilor posibil afectaţi de Centura de Sud, curg gârlă. Cât priveşte acordul de mediu, Mureşan spune că urmează un procedeu amplu de evaluare, iar dacă va fi nevoie, acţiunea se va extinde şi în luna decembrie. „ Au ajuns peste 500 de sesizări la noi de la cei care consideră că printr-un mijloc sau altul vor fi afectaţi de această centură. (…). Noi suntem obligaţi să urmăm o procedură, trebuie să organizăm o şedinţă tehnică, după care solicităm evaluarea de mediu. Va fi inclusă şi o dezbatere publică care va fi în decursul lunii noiembrie. Am avut o discuţie şi cu Direcţia de Sănătate Publică în ceea ce priveşte afectarea directă asupra sănătăţii umane. Şi dânşii vor trebui să dea nişte răspunsuri, dacă vor fi noxe care atacă ţesuturile umane, etc. Deci, şi partea de Sănătate publică poate fi implicată la fel ca noi în această problemă. Trebuie făcută o evaluare de sănătate şi vom cere şi acest lucru. (…). Cetăţenii pot fi afectaţi categoric: trepidaţii, zgomot, trafic greu, pentru că pe acolo o să treacă şi maşini, trec prin spatele unor curţi, acolo locuinţele trebuie răscumpărate, apoi pasarele care trec peste gospodării, inconveniente, deci sunt multe lucruri de care trebuie ţinut cont”,  asigură Ştefan Mureşan.

Oraşul are o dinamică!

Primarul Ovidiu Creţu susţine în continuare varianta Centurii de Sud a Bistriţei, ca o fiind şi o şansă unică pentru municipiul Bistriţa de stabilizarea a Dealului Codrişor. Cât priveşte exproprierile, edilul asigură ca oamenii vor ieşi doar în câştig. „ Este marea noastră şansă să vină cineva şi să ne facă lucrările de stabilizare a dealului, lucrări de sute de mii de euro. Că dacă va trebui să le facem noi cândva, nu ştiu de unde o să scoatem banii. Se va păstra această variantă, iar oamenii din zonă vor fi despăgubiţi la preţul pieţei şi vor lua bani buni. Din punctul meu de vedere traseul cel mai bun este pe la Monariu –  Buduş – Jelna. Compania nu face însă în zona aceea că este prea scump. Cât priveşte varianta de a ocoli la nord municipiul, nu este luată în calcul pentru că zona este superaglomerată şi nu ar fi o centură, ci o şosea prin mijlocul oraşului. Cred că centura pe traseul acesta (Sud) are avantajul că va dezvolta nişte zone care acum sunt terenuri agricole nelucrate şi le va transforma în terenuri viabilizate pentru industrie, pentru servicii, pentru construcţii. (…). Tot ce se construieşte nu se construieşte numai pe domeniul public. Va afecta cetăţenii, vor fi dărâmate unele case pentru că oraşul are o dinamică, ţara are o dinamică, lumea are o dinamică. Vor fi exproprieri legale. Nu vor fi de acord toţi cetăţenii, însă trebuie să ne gândim la 83 de mii de locuitori. (…). Eu bănuiesc că fiind o problemă care se abordează foarte mult politic acuma, lucrurile vor trena până se termină şi campania”, a precizat edilul Bistriţei, Ovidiu Creţu.

Primăria Bistriţa ştie să mintă foarte bine !

La prima sesizare făcută de Silivan Crăciun la Primăria Bistriţa în care omul solicita modificarea traseului centurii, omul a primit următorul răspuns: „Referitor la adresa dumneavoastră prin care solicitaţi modificarea traseului Centurii de ocolire Bistriţa – Sud, vă comunicăm următoarele: Soluţia privind traseul centurii ocolitoare Bistriţa – Sud este stabilită de CNADNR şi IPTANA, în consecinţă, solicitarea dumneavoastră nu se poate rezolva favorabil”. Menţionăm faptul că în proiectul tehnic întocmit de SC IPTANA SA au fost propuse două variante, cea a centurii de Nord şi a celei de Sud, iar varianta finală, aşa cum susţine şi CNADNR a fost aleasă de Primăria Bistriţa cu toate că s-a comunicat reprezentanţilor municipalităţii că această variantă „ are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta 2”.

Ioan Andreica: „Centura de Sud nu există decât într-o imaginaţie!”

Certificatul de Urbanism pentru noua centură a fost eliberat de Consiliul Judeţean Bistriţa – Năsăud. Preşedintele CJ, Liviu Rusu consideră însă că nu vor fi suficienţi bani pentru realizarea acestui obiectiv. „Este un proiect al municipiului Bistriţa. Noi am dat certificatul de urbanism, fără ezitare. Sigur, centura actuală va deveni o stradă. Am dat certificatul de urbanism dar vă spun că acţiunea este doar de proiecţie, nu vor fi atâţia bani deocamdată, ca acea centură să înceapă prea curând. Este acţiunea primarului şi a Consiliului municipal”, spune Rusu.
De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ioan Andreica, consideră că Centura de Sud este ceva imaginar. Andreica vine şi cu sfat pentru municipalitate. „Centura de Sud nu există decât într-o imaginaţie. (…) Nu ştiu care este concepţia Primăriei Bistriţa, dar fac o recomandare: centurile trebuie să fie la o distanţă care să permită o dezvoltare de 20 – 25 de ani a oraşelor. Viitoarea centură probabil că trebuie gândită undeva pe deasupra livezii, să înconjori oraşul, să permiţi dezvoltarea Bistriţei”, a apus Andreica.  

Consilierii locali propun reanalizarea proiectului

La ultima şedinţă de Consiliu Local, din 29 octombrie, consilierii locali au ţinut să îşi spună părerea vis a vis de realizarea Centurii de Sud a Bistriţei. „Vorbim de interesul câtorva sute de cetăţeni. Eu, de exemplu, dacă aş avea o construcţie care valorează, împreună cu terenul, aproximativ un milion, ar trebui să fiu despăgubit. Dacă se plăteşte pentru fiecare câte un milion, nu ştiu unde ajungem cu costurile acestei lucrări”, a fost opinia consilierului liberal, Dan Molnar. De asemenea, a intervenit şi consilierul democrat –liberal, Gheorghe Tuţă cu propunerea de a se rediscuta serios varianta Centurii de Sud şi să se caute alte alternative pentru a nu se expropria atât de mulţi oameni. Răspunsul municipalităţii a fost lăsat cu… tăcere.

Centură de Sud sau zonă de agrement?

În ceea ce priveşte realizarea Centurii de Sud a Bistriţei, directorul interimar al APM BN, Ştefan Mureşan, spune că o problemă deosebită ar fi în zona Dealului Codrişor, zonă cu pericol de alunecare şi care a mai fost prinsă într-un proiect privind extinderea suprafeţei de agrement. Dacă municipalitatea păstrează traseul centurii stabilit în proiect, atunci, PUZ – ul aprobat va trebui modificat. „În zona Dealului Codrişor nu s-au prea făcut lucrări, tocmai pentru că necesită sume imense ca să poată fi reabilitat acest deal. Acum doi ani, această zonă a fost prinsă şi într-un PUZ când Primăria Bistriţa a solicitat dezvoltarea zonei de agrement a municipiului, de la parc, peste apă, în zona Dealului Codrişor, care este prevăzut cu alei, cu piste de biciclete. Deci există un proiect aprobat. Acum, acest proiect al Centurii de Sud vine ca să se amestece cumva în continuitatea acelui proiect. Şi atunci Primăria Bistriţa va trebui să ceară modificarea PUZ – ului care este aprobat deja şi este legal”, a spus Ştefan Mureşan.

Iulia STUPINEAN

3 COMENTARII

  1. Daca se va tine cont de parerea fiecaruia, nu se va mai face niciodata nimic. Ceausescu o facut orase, scoli, drumuri, fabrici, pe terenul cetatenilor. Daca vor fi just despagubiti, exista motive de expropriere pentru cauza de utilitate publica. Nu poti manca omleta fara sa spargi oul.

  2. Despagubiri juste? Mai bine uitati-va putin pe site-ul CNADNR la transparenta si vedeti acolo ce despagubiri la preturi de nimic se fac, si asta numai la terenuri ca demolari de case nu prea sunt numai la noi. Vai de capul lor oameni ce pret vor primi iar daca nu le convine se mentioneaza in contract ca pot sa atace in instanta in termen de 3 ani, deci ne asteapta seria proceselor marca centura de Sud din Bistrita. Daca credeti ca pentru un m.p de teren e suficient 3,7 euro atunci bagati exproprieri fratilor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.