Ce a promis acum patru ani primarul Creţu şi ce a reuşit să ducă la îndeplinire

Acum patru ani, Ovidiu Creţu a promis să transforme Bistriţa într-un oraş european, dacă bistriţenii îl vor alege primar al urbei. I s-a făcut pe voie, ajutat şi de incendiul Bisericii Evanghelice.
Dar cum calculele de acasă nu se potrivesc cu cele din târg, aşa nu s-au potrivit nici promisiunile primarului cu ceea ce a reuşit să realizeze până acum.

„Peste patru ani municipiul Bistriţa va fi unul european. Sunt convins că în patru ani se vor schimba multe în bine, începând de la infrastructura urbanistică, la locuinţe, la circulaţie şi terminând cu baze sportive şi de agrement. Faţa Bistriţei va fi diferită faţă de cea care o are acum”, declara primarul Ovidiu Creţu într-un interviu acordat Gazetei de Bistriţa în iunie 2008, imediat după ce a câştigat alegerile.

O căruţă de bani pe sensuri giratorii, struţi şi separatoare de trafic

Faţa Bistriţei nu s-a schimbat însă prea mult, cu excepţia sensurilor giratorii care au împânzit oraşul mai mult decât era cazul, apariţia unor struţi mai coloraţi decât un papagal de pe Amazon şi separatoare de trafic care dau senzaţia şoferilor că sunt pe o autostradă în afara unei localităţi (doar separatoarele dau această senzaţie nu şi calitatea carosabilului).
La acest moment, Bistriţa are nu mai puţin de 21 de sensuri giratorii pentru care municipalitatea a cheltuit sume consistente de la bugetul local, circa două milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi).
Pe struţii cu potcoave în cioc, care au împânzit centrul Bistriţei, zece la număr, primarul a cheltuit de la bugetul local 42.000 de lei, adică aproape o mie de euro per bucată.
Alţi 182.000 de lei au fost cheltuiţi pentru separatoarele de trafic, care au fost montate pe câteva sute de metri, pe Calea Moldovei, pe 1 Decembrie şi pe Gr. Grigore Bălan.

Cinci promisiuni…

Iată însă ce îşi propunea de fapt Ovidiu Creţu în platforma sa program cu care a câştigat alegerile din 2008. Sunt cinci proiecte majore, care dacă ar fi fost atinse, fiecare măcar în proporţie de 50%, Bistriţa ar fi început să arate cât de cât ca un oraş european.
1. Reabilitarea termică şi estetică a clădirilor – transformarea blocurilor reci şi gri în cămine primitoare.
2. Parcul Wonderland – crearea spaţiului ideal de distracţie şi activităţi în aer liber, iarna cu pârtii de ski şi snowboard cu nocturnă, vara cu bazine de înot, trasee pentru mountainbike, terenuri de tenis, baschet şi fotbal.
3. Amenajarea pentru promenadă a malurilor Bistriţei – valorificarea peisajului urban după modelul european, cu zone pentru plimbare, piste pentru biciclişti şi spaţii pentru picnic şi relaxare.
4. Asfaltarea drumurilor din noile cartiere – aducerea la standarde urbane europene a tuturor străzilor şi aleilor.
5. Construirea şi amenajarea de parcări – găsirea de soluţii pentru crearea de spaţii de parcare subterane şi supraterane fără a deteriora zonele verzi ale oraşului.
… doar vorbe goale

Din cele cinci proiecte mari, Ovidiu Creţu a realizat mai nimic. Astfel, din marea reabilitare termică a blocurilor, până acum au fost duse la bun sfârşit circa 24 de blocuri în patru ani din cele câteva sute existente pe raza municipiului.
Cât priveşte cel de-al doilea proiect, Wonderlandul, primarul Creţu a cheltuit circa 250.000 de lei numai pe hârtii. La un moment dat chiar a promis că va atrage investitori pentru realizarea proiectului, însă nimeni nu s-a arătat interesat în cei patru ani de la lansarea ideii. Mai mult de cât atât, Creţu vrea să contracteze un credit bancar de 40 de milioane lei, aprobat de consilierii locali în majoritate ai USL, din care mai bine de jumătate să fie cheltuiţi pentru pârtia de schi din cadrul parcului de distracţii visat de el. Numai că banii, dacă vor fi împrumutaţi, vor fi rambursaţi băncii tot din buzunarul bistriţenilor timp de 25 de ani. Cealaltă jumătate din suma ce va fi împrumutată, primarul intenţionează să o cheltuiască pentru parcul industrial – Bistriţa Sud (14 milioane lei), în condiţiile în care niciun investitor nu s-a arătat interesat în ultimii ani de Bistriţa, iar peste 900.000 de lei se vor cheltuiţi pentru reabilitarea Podului Berăriei din zona Zăvoaie. Pentru Planul Urbanistic Zonal al parcului industrial şi întocmirea documentaţiei tehnico- economică, municipalitatea a cheltuit circa 325.000 de lei, iar pentru Podul Berăriei sunt prevăzuţi peste o sută de mii de lei doar pentru întocmirea documentaţiei.
Cel de-al treilea punct din platforma program a primarului Creţu – Amenajarea pentru promenadă a malurilor Bistriţei – este la stadiul zero, iar cel de-al patrulea este doar parţial atins.
În ceea ce priveşte construirea şi amenajarea de parcări supra- şi subterane, Creţu a amenajat doar cu puţin peste o mie de locuri de parcare de la începutul mandatului său. Acum că bate la uşă campania electorală, Creţu aduce în atenţia bistriţenilor intenţia de a construi un parking supraetajat în zona Decebal, dar şi în zona Pieţei Mihai Eminescu, zone despre care a făcut vorbire pe acelaşi subiect şi în campania din 2008.

Tot în 2008, Ovidiu Creţu promitea locuitorilor din cartiere amenajarea zonelor respective. Dacă luăm ca exemplu zona Big – Împăratul Traian, primarul promitea, printre altele, reglementarea situaţiei câinilor comunitari şi a celor fără stăpân, promisiune neîndeplinită. Pe străzile Bistriţei, nu doar în a celei de la Big – Împăratul Traian, se văd cu ochiul liber câini vagabonzi care patrulează „liniştiţi”. Numai de la începutul acestui an peste o sută de bistriţeni au fost muşcaţi de animalele fără stăpân. Pe de altă parte, Primăria Bistriţa nu s-a arătat deloc interesată de rezolvarea situaţiei adăpostului de animale fără stăpân din municipiu. O altă promisiune făcută locuitorilor din aceeaşi zonă a fost cu privire la îngrijirea spaţiilor verzi existente prin toaletarea arborilor. Toaletarea arborilor a fost făcută şi în restul zonelor din oraş, dar arborii au fost ciuntiţi de-a dreptul, motiv pentru care municipalitatea a fost şi amendată de Garda de Mediu cu nu mai puţin de 40.000 de lei.
Sunt doar câteva exemple vizavi de locuitorii din cartierele Bistriţeni, asupra cărora vom reveni în detaliu în numărul viitor al Gazetei de Bistriţa.