Bistriţenii care sunt proprietarii de drept ai terenului din perimetrul Staţiunii de Cercetare Pomicolă Bistriţa, sunt la un pas de a intra în posesia suprafeţelor revendicate. Recent, Curtea Constituţională a decis că prevederile din Anexa nr.3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011, sunt neconstituţionale.
În cauză sunt 117 bistriţeni, care figurează pe Anexa 29 a Comisiei Locale de Fond Funciar, potrivit căreia aceştia ar trebui să primească teren în perimetrul Staţiunii Pomicole, însă doar o parte şi-au dovedit cu acte dreptul de proprietate.
Suprafaţa pe care ar trebui puşi în posesie cei care au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut teren în perimetrul SCDP este de circa 81 ha, însă Primăria Bistriţa via Comisia locală de fond funciar ţine musai că are nevoie de 116 ha de teren pentru a pune în posesie pe toţi cei care sunt trecuţi pe Anexa 29. Din această cauză, ani la rând conducerea SCDP s-a opus, inclusiv în instanţă, motiv pentru care au avut de suferit şi cei care făceau dovada proprietăţii cu acte.
În faţa judecătorilor, conducerea staţiunii a motivat faptul că printre cei înscrişi pe Anexa 29 existau şi persoane care nu puteau dovedi cu acte în regulă că au deţinut suprafeţe de teren în perimetrul SCDP. Drept urmare a început un război dur în instanţă, în final judecătorii hotărând, în 2010, prin decizie definitivă şi irevocabilă că SCDP trebuie să pună la dispoziţia Comisiei municipale o suprafaţă de teren de 116 ha, existent pe cadastral Bistriţa. Deşi decizia instanţei a fost în favoarea oamenilor, aceştia s-au izbit de un zid de care nu se putea trece. Terenul din perimetrul Staţiunii de cercetarea fost trecut, în 2009, din domeniul privat al statului, în domeniul public al statului.
Măcăieli de ordin politic
Până ca instanţa să se pronunţe definitiv, în 2009 în Parlament a fost aprobată Legea 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare,care a apărut în urma unei hotărâri de Guvern emisă cu zece ani înainte – HG 517/1999 – în baza căreia suprafeţele de teren care erau la dispoziţia staţiunilor pomicole au fost trecute din domeniul privat al statului în domeniul public. Legea 45/2009 statuează foarte clar că terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea staţiunile de cercetare, şi sunt în administrarea acestora, fac parte din domeniul public şi acestea nu pot fi scoase din proprietatea publică decât prin lege. Lege care, cel puţin până acum, a rămas nemodificată.
În primăvara anului 2013, cinci din cei şase parlamentari bistriţeni au depus o iniţiativă legislativă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor prin care se solicita modificarea unor anexe ale Legii 45/2009 – anexele 3, 3.30 şi 8.11 – care fac referire directă la suprafeţele de teren al SCDP Bistriţa. Prin propunerea legislativă, conform expunerii de motive, se dorea îndreptarea erorilor din anexele legii şi „soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora”. În acelaşi document, iniţiatorii atrăgeau atenţia asupra faptului că moştenitorii foştilor proprietari au formulat sau sunt decişi să formuleze plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiindcă „atât ADS Bucureşti, SCDP Bistriţa şi Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud s-au opus şi au tergiversat nejustificat procedura de predare a terenurilor”.
Însă, mai mulţi directori ai unor staţiuni de cercetare din Transilvania, printre care şi Ioan Platon, directorul SCDP Bistriţa, au trimis un memoriu Guvernului şi Parlamentului, prin intermediul căruia şi-au exprimat dezacordul vizavi de retrocedările în natură ale terenurilor aflate în administrarea lor. Mai mult decât atât, aceste staţiuni de cercetare ar fi unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării şi că dispariţia acestora ar conduce la rezultate nefaste în domeniul cercetării agricole. Iniţiativa a fost însă respinsă tacit, fiindcă Guvernul Ponta a lansat „pe piaţă” Legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist, unde, teoretic, s-ar încadra şi moştenitorii foştilor proprietari din cazul în speţă.
Într-un final, câţiva reprezentanţi ai celor care au revendicat terenurile din Staţiune au fost primiţi în luna martie 2015 la lucrările Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, unde a fost dezbătută problema de la Bistriţa şi s-a ajuns la concluzia că trebuie efectuate nişte modificări legislative.
A mai durat încă un an până când deputaţii au aprobat, cu 214 voturi pentru, propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.3 şi a anexelor nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare. În urma acestor modificări, circa 80% din terenul disponibil al Staţiunii ar fi urmat să fie retrocedat celor în drept, iar pentru restul de 20% ar fi urmat să fie pus la dispoziţie teren în Slătiniţa.
Iohannis a încurcat iţele
Între timp, un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis a complicat oarecum lucrurile, întrucât actul normativ prevedea completarea art. 6 din Legea nr. 165/ 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Potrivit noului articol care venea să completeze respectiva lege mai sus menţionată, suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă indispensabilă activităţii de cercetare – dezvoltare – inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal, de utilitate publică, folosite de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Siseşti” şi sistemul de cercetare în domeniile agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, sunt exceptate de la demararea procedurilor legale necesare în vederea schimbării regimului juridic, fiind eliminate prevederile conform cărora institutele, staţiunile de cercetare şi instituţiile publice erau obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului, în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial al României, terenurile care fac obiectul acesteia. Astfel, regimul juridic al acestor terenuri nu se schimbă, ele rămânând în proprietatea statului.
Plângeri la Avocatul Poporului
Bistriţenii nu s-au lăsat cu una cu două şi şi-au continuat demersurile. Au înaintat memorii inclusiv la Avocatul Poporului, dar şi plângeri la DNA.
În ceea ce priveşte Avocatul Poporului, oamenii au avut mai puţin succes aici, însă de voie de nevoie a intervenit Primăria Bistriţa.
Astfel, municipalitatea şi Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţaau sesizat Avocatul Poporului cu privire la faptul că nu a fost demarată în termenul legal procedura prevăzută de dispoziţiile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, faptul că nu au fost predate terenurile validate la nivelul Comisiei municipale Bistriţa în condiţiile art. 9 din acelaşi act normativ, fiind astfel încălcate prevederile art. 44 din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată, art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificat de România prin Legea nr. 30/1994, pentru 117 persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor funciare, validat prin Hotărârea nr.825/2007 a Comisiei judeţene BN, menţinută prin Sentinţa civilă nr.7275/2009, definitivă şi irevocabilă, pronunţată în Dosarul civil nr.3980/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa.
Autorităţile administrative reclamate au fost Agenţia Domeniilor Statului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor solicitându-se inclusiv să sesizeze Curtea Constituţională a României asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor din Anexa nr.3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011, în ceea ce priveşte suprafaţa de 37,7545 ha teren agricol care este necesară să fie disponibilizată până la întregirea suprafeţei totale validate pe Anexa 29 Bistriţa de 116 ha teren agricol.
În urma acestei acţiuni a Primăriei Bistriţa, Curtea Constituţională a României a fost sesizată de către Avocatul Poporului cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din Anexa nr.3.30 la Legea nr. 45/2009, soluţia fiind de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CCR taie nodul gordian
Chiar dacă sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă de către Avocatul Poporului la CCR şi admisă, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a mimat oarecare mişcări cu privire la statutul terenurilor. Astfel, în luna mai, ANRP a postat pe site-ul instituţiei şi a suspus totodată spre dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Printre judeţele vizate, figurează şi Bistriţa-Năsăud, fiind vorba mai precis de municipiul Bistriţa, cu o suprafaţă de circa 37,75 ha.
Termenul limită pentru depunerea sugestiilor şi opiniilor a fost de 3 iunie, însă de atunci încoace Guvernul nu a adoptat vreun act normativ în acest sens.
Dolha, îngrijorat pentru Staţiune
Deşi este unul dintre parlamentarii bistriţeni care au fost alături de cei care au revendicat terenurile din perimetrul SCDP, deputatul Stelian Dolha deplânge mai nou soarta Staţiunii.
„Din păcate Staţiunea Pomicolă Bistriţa este pe cale să piardă terenuri importante pentru cercetarea agricolă, ca efect direct al deciziei CCR de săptămâna trecută. Din ceea ce ni s-a explicat e vorba de terenuri cu colecţii de germoplasmă, livezi cu soiuri noi şi culturi comparative, într-un cuvânt rodul unor cercetări de durată. Desigur că deciziile CCR se pun în aplicare, însă există voci ale cercetării pomicole care spun că situaţia creată este de-a dreptul îngrijorătoare. Este ceea ce am încercat să evităm atunci când, mai bine de trei ani am stat la masă în comisia de agricultură cu reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole, ADS, cu colegii din comisie, reprezentanţii Primăriei Bistriţa şi am găsit acea formulă, acel algoritm care să permită şi Staţiunii să aibă terenul necesar pentru cercetare, iar proprietarii terenul în proporţie de 80 % în Bistriţa, iar restul de 20 % în Slătiniţa.
Din păcate acea soluţie este acum compromisă, deşi a generat o lege promulgată în urmă cu câteva luni de preşedinte. Avocatul Poporul a atacat, la cererea Primăriei Bistriţa legea din 2009, practic anexele care stabileau terenurile indispensabile cercetării.
Eu nu pot decât să sper că îndreptarea unei situaţii nefericite pentru zeci de proprietari nu va atrage o situaţie şi mai nefericită care să ducă în final la compromiterea Staţiunii de cercetări Bistriţa. În calitate de liberal nu pot să fiu decât un apărător al dreptului de proprietate. Sper însă să nu aflăm peste ani că periclitarea cercetării pomicole, şi aşa lovită 26 de ani de subfinanţarea cronică şi de lipsa soluţiilor viabile, s-a făcut pentru scopuri imobiliare al căror tâlc nu l-am priceput la timp”, a scris deputatul liberal, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Gabriela Breşfelean: CCR e bună când numai îi convine Partidului Naţional Liberal
Surprinsă de reacţia politicianului bistriţean, Gabriela Breşfelean, moştenitoarea lui Avram Baruch, cea care a dus greul bătăliei cu instituţiile statului mai bine de 10 ani pentru a intra în posesia terenurilor din perimetrul SCDP, care odată au fost în proprietatea familiei sale, îi dă replica lui Stelian Dolha.
„CCR e bună când numai îi convine Partidului Naţional Liberal, dar când nu-i convine partidului, atunci nu mai este bun ceea ce adoptă CCR. Mai spune domnul Dolha că fiind liberal, trebuie să ţină cu proprietarii. Păi eu îi spun un singur lucru: cine este un liberal în sânge, un liberal adevărat, nici nu deschidea acest subiect, fiindcă dreptul de proprietate este sfânt. Deşi am obţinut o victorie prin decizia CCR, una legală şi morală, credeţi-mă că după atâţia ani de luptă nu mă pot bucura cu tot sufletul”, a declarat pentru Gazeta de Bistiţa, GabrielaBreşfelean.
