Cazul Cristina Cârcu sau cum poţi ajunge din om, neom!

Magistraţii Judecătoriei Cluj au făcut lumină: dr. Floarea Ianul va trebui să plătească despăgubiri de sute de mii de euro

Magistraţii Judecătoriei Cluj au făcut lumină în cazul Cristinei Cîrcu, fetiţa nenorocită pe viaţă în urmă cu mai bine de şapte ani după o banală injecţie cu ampicilină administrată la indicaţia doctoriţei Floarea Ianul, în Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” din Năsăud. Chiar dacă din punct de vedere penal Floarea Ianul nu mai este răspunzătoare, instanţa clujeană a admis solicitarea părinţilor micuţei Cristina ca doctoriţa să fie obligată la plata unor despăgubiri.

După mai bine de un an şi 16 termene în instanţă, magistraţii clujeni au pronunţat sentinţa, în decembrie 2014: Floarea Ianul va trebuie să plătească familiei Cîrcu despăgubiri de peste 350.000 plus două rente viagere, în fiecare lună, în valoare de peste 3.000 de lei. Sentinţa nu este definitivă şi a fost atacată în apel, atât de Floarea Ianul cât şi de Spitalul Orăşenesc din Năsăud, dar şi de Asirom Asigurare, societatea care acoperă asigurarea de malpraxis.

În urmă cu şase ani, pe 17 noiembrie 2006, Cristina a fost dusă de mama ei la spitalul din Năsăud din cauza unei o tuse banale. Pe atunci fetiţa avea doar cinci ani şi jumătate.

Medicul care a consultat-o pe Cristina a fost nimeni alta decât verişoara mamei Cristinei, dr. Rodica Ianul. Aceasta a decis că fetiţei trebuie aplicat un tratament cu antibiotic injectabil, opţiunea fiind ampicilină aplicată intravenos. De aici până la dezastru nu a fost decât un pas.

La câteva minute, Monica Cîrcu, care aştepta pe holul secţiei de Pediatrie, fiindcă nu auzea niciun zgomot în sala de tratament, vrea să vadă ce îi face fetiţa. O descoperă însă cu buzele şi unghiile vinete şi fără suflare, alături de o asistentă, Gabriela Policsek, care stătea cu spatele fiindcă avea de completat nişte fişe medicale, şi care habar nu avea ce se întâmpla cu micuţa. Cristina făcuse şoc anafilactic şi intrase deja în stop cardio-respirator.

Speriată, asistenta aleargă după doctoriţa Ianul, care încearcă să aducă în simţiri pe Cristina. Între timp a fost solicitat şi medicul ATI, dr. Aurel Şarban, care încearcă din răsputeri, preţ de minute bune, să o resusciteze pe fetiţa care intrase deja în moarte clinică. Doctorul Şarban reuşeşte să o readucă la viaţă pe Cristina, însă din cauza timpului scurs la momentul intrării în stopul cardiac şi a lipsei de oxigen la nivelul creierului, leziunile la acest nivel au fost ireversibile, astfel că fetiţa a intrat în comă de gradul II. Cristina a fost transformată dintr-o fetiţă normală cum era cu câteva minute înainte, într-o legumă pentru toată viaţa sa.

Fiindcă spitalul năsăudean nu dispunea de aparatura şi medicamentele necesare pentru astfel de cazuri deosebit de grave, doctoriţa Ianul decide să o trimită la Cluj, unde Cristina avea să stea peste 90 de zile în spitale.

Dr. Ianul, trimisă în judecată în 2013

Din 2007 încoace, părinţii Cristinei au sperat să li se facă dreptate, însă abia în urmă cu trei ani, Ancu Ileana, pe atunci procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, a avut curajul să ia taurul de coarne şi a încercat să facă lumină în acest caz. Dr. Floarea Ianul a fost trimisă în judecată în februarie 2013, sub acuzaţia de vătămare corporală din culpă, dosarul fiind iniţial pe rolul Judecătoriei Năsăud. Din motive obiective, avocaţii soţilor Cîrcu, dar şi procurorul de caz au solicitat şi au strămutarea dosarului. Începând cu luna iulie 2013, dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Cluj, care au avut sarcina de a stabili dacă dr. Floarea Ianul este vinovată sau nu. Între timp, a intervenit prescripţia faptei de care doctoriţa din Năsăud a fost acuzată, astfel că aceasta a scăpat de procesul penal. Au rămas însă cererile soţilor Cîrcu pentru despăgubirile civile.

Pe penal a intervenit prescripţia! Doar partea civilă a dat roade

După 16 termene de judecată câte s-au scurs de la acea dată şi după audierile martorilor din acest dosar, pe 17 decembrie 2014, judecătorii clujeni au pronunţat sentinţa: Floarea Ianul va trebui să plătească despăgubiri imense care însă nu o vor readuce niciodată pe Cristina la ceea ce a fost înainte. Astfel doctoriţa din Năsăud va trebui să îi plătească circa 350.000 de euro, plus două rente viagere Atât Cristinei cât şi mamei acesteia, în valoare totală de peste 3.000 lei lunar.

„Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de către părţile civile CÎRCU CRISTINA, CÎRCU SORIN MIRCEA şi CÎRCU MONICA prin apărătorii aleşi, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 396 alin. 1, 6 si 8 rap la art. 16 alin. 1 lit. f CPP încetează procesul penal având ca obiect săvârşirea de către inculpata IANUL FLOAREA, a infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art.184 alin.2 şi 4 CP din 1969 cu aplicarea art. 5 CP , ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În temeiul art. 86 CPP constată calitatea de părţi responsabile civilmente a Spitalului Orăşenesc Dr. George Trifon- Năsăud.

În temeiul art. 397 CPP ia act că Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Potrivit art. 20 din Constituţia României, cele ale art. 1 alin.2 Cod Procedura Penală şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Convenţia EDO) a preeminenţei principiului supremaţiei dreptului şi a subsidiarităţii , dând eficienţă art. 13 din Convenţia EDO – instanţa naţională – Judecătoria Cluj-Napoca aplicând dispoziţiile Convenţiei EDO si art. 6 din Convenţia EDO privind dreptul la un proces echitabil şi principiul egalităţii armelor,

Admite în parte acţiunile civile formulate în cadrul procesului penal de părţile civile CÎRCU CRISTINA prin reprezentanţi legali CÎRCU SORIN MIRCEA şi CÎRCU MONICA şi CÎRCU SORIN MIRCEA şi CÎRCU MONICA în nume propriu şi în temeiul art. 19-20 şi 397 CPP cu referire la art. 998-999, art. 1000 alin.3 C. civ . din 1864 (în vigoare la data comiterii faptei) obligă în solidar inculpata cu părţile responsabile civilmente la plata către părţile civile a următoarelor sume :

– către partea civilă CÎRCU CRISTINA, minora prin reprezentanţi legali a sumei de 100.000 euro (contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, şi a sumei de 3.000 lei cu titlu de renta lunara viageră de la data de 17.11.2006 până în data de 02.04.2014 şi a sumei de 2.916 lei cu titlu de renta lunară viageră de la data de 02.04.2014 până la încetarea stării de infirmitate fizică şi psihică,

-către părţile civile CÎRCU MONICA şi CÎRCU SORIN MIRCEA a sumei de 96.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de 50.000 euro fiecare (contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de despăgubiri civile pentru daune morale,

-către partea civilă CÎRCU MONICA a sumei de 2.106 lei lunar începând cu data de 30.04.2007 până în data de 07.05.2007, şi sumei de 1.206 lei începând cu data de 07.05.2007 cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale constând în veniturile nerealizate.

Respinge restul pretenţiilor civile solicitate de părţile civile ca neîntemeiate.

În temeiul art. 397 alin.2 CPP cu referire la art. 249 alin.7 CPP instituie măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunului mobil constând în autovehiculul marca Opel Vectra ce figurează în evidenţele fiscale ale Primăriei comunei Salva aflat în proprietatea inculpatei şi a popririi asupra veniturilor salariale realizate de inculpată în funcţia de medic specialist pediatrie în cadrul Spitalului Orăşenesc Dr. George Trifon – Năsăud, cu respectarea prevederilor art. 452 şi următoarele C.pr.civ.( 1865) în vederea recuperării prejudiciului cauzat părţilor civile. În temeiul art. 275 alin. 1 pct. 3 şi art. 274 alin. 3 CPP obligă inculpata în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în suma de 2.000 lei.

Cu drept apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minuta conform art. 410 CPP. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17.12.2014”, este sentinţa pronunţată de instanţa Judecătoriei Cluj.

Înainte de sărbătorile de iarnă, atât Floarea Ianul, cât şi Spitalul Orăşenesc din Năsăud, dar şi Asirom Asigurare au contestat în apel decizia magistraţilor Judecătoriei Cluj.

Cazul readus în atenţia mass-media în urmă cu doi ani

La începutul lui 2013, cazul Cristinei Cîrcu a fost resuscitat din punct de vedere mediatic după ce o altă tragedie s-a consumat la Năsăud – o fetiţă de doar 4 ani, Antonia Mureşan, a murit din cauza unui şoc toxic-septic, după ce a fost diagnosticată cu entorsă la glezna stângă. Odată cu repunerea pe tapet a cazului Cristinei, după 7 ani dr. Floarea Ianul a făcut declaraţii publice, susţinând că în 2007 când a fost adusă fetiţa pentru consultaţie şi tratament, diagnosticul a fost de bronhopneumonie. Totodată, dr. Ianul a mai spus că stopul cardio-respirator nu a fost secundar şocului anafilactic şi că şocul anafilactic nu poate fi probat atâta vreme cât fetiţa nu a prezentat manifestări alergice specifice unui şoc anafilactic mai ales că i-a mai fost administrată ampicilină atât intravenos cât şi intramuscular.

Părinţii Cristinei spun că într-adevăr fetiţei i-a mai fost administrată ampicilină, însă niciodată sub formă injectabilă ci doar sub formă de suspensie.

Interesant mai este un alt aspect, dacă este să confruntăm declaraţia doctoriţei Ianul, făcută la începutul acestui an, cu ceea ce scrie în documentele oficiale. Aceasta a afirmat că după ce Cristinei i s-a administrat tratamentul, deci nu în timpul acestuia, ea a început să tuşească extraordinar de tare, că i-a venit să vomite şi că a fost îndrumată spre chiuvetă. De asemenea, după acest episod, dr. Floarea Ianul spune că a mai urmat un moment în care Cristina a avut încă un acces puternic de tuse, moment în care este foarte posibil ca ea să fi aspirat în căile respiratorii secreţiile care, logic au obturat căile respiratorii, respiraţia devenind imposibilă, iar efectul a fost stopul cardio-respirator.

Din toate documentele, inclusiv din biletul de ieşire din Spitalul Năsăud – FN/17.11.2006 – reiese însă că şocul cardio-respirator s-a instalat la aproximativ 5 minute după ce Cristinei i-a fost administrată ampicilina. Deci, foarte rapid, spunem noi ca nespecialişti. În tot acest timp, dacă este să adăugăm şi declaraţia mamei care se afla pe holul spitalului, în sala de tratament a fost linişte, nu s-a auzit niciun zgomot, asta în condiţiile în care se susţine că fetiţa ar fi avut două accese violente de tuse. Mai mult decât atât, din declaraţiile doctoriţei reiese faptul că în sala de tratament ar fi fost prezente trei asistente (în timp ce mama spune că era doar una singură şi aceea având alte preocupări) şi că după instalarea stopului cardio-respirator fetiţa ar fi fost aşezată pe pat, fiind începute imediat manevrele de resuscitare de către asistentă.

Alergie la ampicilină

La două săptămâni după tragedie, fetiţa ajunge la Spitalul de Pediatrie II Cluj, după ce în acest interval a fost internată la Spitalul de Urgenţă pentru Copii Cluj. Fiindcă niciun medic nu a crezut că micuţa a ajuns în stare vegetativă în urma tratamentului cu ampicilină intravenos, la Pediatrie i s-a mai administrat încă o dată acest antibiotic. Urmarea a fost un al doilea şoc anafilactic. Partea bună a fost de data aceasta profesionalismul medicilor clujeni, dublat de dotarea foarte bună a spitalului, au împiedicat instalarea unui nou stop cardio-respirator. Abia după acest al doilea episod de criză, Cristinei îi este interzisă administrarea de ampicilină, iar în scrisoarea medicală a Secţiei Clinice Neurologie Pediatrică Cluj, semnată şi parafată de prof. dr. Silvia Benga, este menţionat acest lucru – şoc anafilactic la ampicilină. Din raportul IML reiese de asemenea că în fişa de evoluţie a stării Cristinei de la Spitalul de Pediatrie II Cluj Napoca apare menţionată după cel de-al doilea episod inscripţia „alergic la ampicilină” şi interdicţia de a se administra acest antibiotic.

De altfel şi concluziile raportului IML relevă acest aspect.

„Severitatea şi intervalul de apariţie scurt al manifestărilor clinice, după administrarea Ampicilinei, susţin ipoteza unui şoc anafilactic la Ampicilină (cu forma/complicaţia cea mai gravă – Stopul cardio-respirator) cu hipoxie cerebrală prelungită. Omisiunea consemnării exacte a tratamentului efectuat, în documentele medicale (n. r – de la spitalul din Năsăud), a determinat repetarea şocului anafilactic – prin administrarea Ampicilinei – în cursul internării ulterioare.

Analizând toate datele consemnate în actele medicale (coroborate cu restul documentelor din dosar), NU se poate susţine că măsurile de prevenire şi resuscitare (manevre şi medicaţie) au fost acordate la timp şi conform protocoalelor în vigoare.

Starea actuală a pacientei este consecinţa directă a hipoxiei cerebrale prelungite – urmare directă a şocului anafilactic la Ampicilină, cu stop cardio-respirator”, sunt trei dintre concluziile raportului IML Cluj.

Raportul IML Cluj a fost anexat şi la contestaţia pe care mătuşa Cristinei a formulat-o la decizia dată de Colegiul Medicilor Bistriţa-Năsăud, contestaţie depusă la Colegiul Medicilor din România. Acolo însă membrii Comisiei de disciplină ajung la aceeaşi concluzie ca şi la Bistriţa – dr. Floarea Ianul nu este în culpă medicală.

Instanţa însă a spus altceva, chiar dacă intervenit prescripţia răspunderii penale în acest caz.