Catana sau somer – aceasta este dilema

La Bistriţa există sute de tineri care execută serviciul de militar de voluntariat, dintre care există mulţi cu studii superioare – salariul pe care îl câştigă cei înrolaţi, începe de la 1.200 de lei pe lună.
În doar câteva luni au fost depuse la Centrul Militar Bistriţa peste 300 de dosare pentru 51 de locuri de muncă disponibile din cadrul Armatei Române, rezultând astfel şase candidaţi pentru un post.

Accesul în militărie în contextul actual

Pentru a îmbrăţişa în zilele noastre o carieră de militar, este bine ştiut faptul că nu este foarte greu şi inaccesibil, iar satisfacţiile pot fi pe măsura aşteptărilor.
Tinerii militari care optează pentru această carieră nu au voie să fie administratori de firmă sau membrii de partid, trebuie să aibă cel puţin 10 clase, iar cei cu studii superioare au şanse mai mari de a creşte în grad.

Astfel stând lucrurile, la Biroul Informare – Recrutare (BIR) din cadrul Centrului Militar Judeţean Bistriţa-Năsăud, tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani, au fost invitaţi să se înscrie pentru a deveni militari.

Acesta este doar începutul, după care urmează susţinerea probelor eliminatorii şi repartiţia computerizată – pe baza rezultatelor obţinute la una dintre cele cinci opţiuni exprimate anterior, candidaţii sunt repartizaţi.

Salariu tentant

Şefului BIR Bistriţa-Năsăud, maiorul Adrian Cârcu, ne-a declarat faptul că în ultimul timp s-a putut observa faptul că „armata a devenit foarte atractivă pentru tineri, iar pe timp de criză, e o ofertă foarte bună”
Un militar gradat voluntar, aflat la început de carieră, ajunge la un salariu de 1.200 – 1.300 de lei, iar în această sumă este inclusă şi compensaţia bănească a normei de hrană.
O următoare preselecţie, ne-a anunţat maiorul Cârcu, va fi în toamna acestui.

Armata ca ultimă şansă pentru studenţi

Atraşi de un salariu motivant, dar şi de stabilitatea locului de muncă, tot mai mulţi studenţi se angajează în armată, iar la Bistriţa există câteva cazuri de acest gen.
Dacă până nu demult, în armată se angajau doar tinerii cu 10 clase, în ultimul timp, locul acestora a fost luat de studenţii şi masteranzi.

Pentru a urma cariera militară, unii abandonează facultatea sau trec la ID (învăţământ la distanţă).

În timp ce la nivel naţional se fac disponibilizări masive, în unităţile militare se fac angajări pe bandă rulantă.
Pe zi ce trece, tot mai mulţi tineri care doresc să-şi apere patria şi să îmbrace uniforma militară trec pragul Centrului Militar Bistriţa pentru a deveni soldaţi. Aceasta se întâmplă în condiţiile în care Ministerul Apărării Naţionale a pus la bătaie peste 2.000 de posturi pentru tinerii interesaţi de o cariera militară.

Atraşi de un salariu motivant, dar şi de stabilitatea locului de muncă, tot mai mulţi tineri se angajează în armată.
În acest context, tot mai mulţi studenţi consideră un asemenea loc de muncă ca fiind unul sigur şi bănos, dat fiind faptul că piaţa muncii nu le poate oferi alte oportunităţi. Odată ajunşi printre rândurile cătanelor, studenţii pot alege o carieră de soldaţi profesionişti.

Abandonul şcolar pentru armată

Pe vremuri, tinerii doritori de a studia se temeau de venirea zilei în care vor fi chemaţi la recrutare, iar în zilele noastre, aceştia renunţă de bună voie la studii pentru a servi patria sau pentru a avea un loc de munca decent plătit.

Unii abandonează facultatea, alţii o urmează la distanţă, iar altora nici nu le mai trebuie atunci când armata le oferă o serie de posibilităţi.

Dacă până în prezent, reprezentanţii Centrului Militar Bistriţa erau asaltaţi de cererile tinerilor care aveau doar 10 clase, locul acestora a fost luat de către studenţii şi masteranzii bistriţeni.
Ceea ce este sigur, este faptul că avântul tinerilor de a se înrola în armată este pus pe seama crizei economice, dar şi pe faptul că indiferent de studiile acestora, unii nu se pot angaja în domeniul studiilor civile efectuate, decât foarte greu.
Una dintre atracţiile carierei de soldat voluntar este salariul care porneşte de la 1.200 lei, plus alte sporuri, asigurări medicale, dar şi dreptul de a beneficia de programul de construcţii de locuinţe.

Şomer sau soldat

Împinşi de greutăţi, zeci de tineri au bătut şi continuă să bată la poarta Centrului Militar Bistriţa, în vederea recrutării – majoritatea acestora sunt tinerii din mediul rural.

Pe scările Centrului Militar, unul din reporterii Gazetei de Bistriţa a întâlnit un tânăr cu gânduri de înrolare, pe care l-a intervievat.

„Termin facultatea anul acesta, dar studiile pe care le am nu-mi oferă mari perspective. Mi-aş dori să intru în armată, deoarece aceasta ar putea fi singura soluţie de a mă angaja şi eu în câmpul muncii”, a explicat Berintan Ioan din Căianu Mic, student.

Cei care devin soldaţi voluntari semnează la sfârşitul perioadei de pregătire un prim contract cu durata de patru ani, iar la expirarea acestuia, soldaţii şi gradaţii voluntari pot încheia, succesiv, noi contracte cu durata de doi sau trei ani fiecare.

Partea nevăzută a milităriei

Într-o altă ordine de idei, trebuie punctate câteva lucruri esenţiale, care poate câteodată trec nevăzute prin faţa omului de rând. Faptul că militarii, poliţiştii şi jandarmii au anumite privilegii salariale şi profesionale, se datorează profesiei, care nu este în definitiv una uşoară şi lipsită de riscuri.

După ce termină Academia Militară sau cea de Poliţie, precum şi şcolile militare de subofiţeri, un tânăr primeşte repartiţie în unitatea unde este nevoie de el, după care pe întreaga perioadă a carierei sale, ofiţerul şi subofiţerul se mută din garnizoană în garnizoană, în funcţie de pregătirea, specializarea sa şi planificările instituţionale.

Acest lucru însă, are consecinţe imediate asupra familiei sale: soţia este pusă în situaţia de a renunţa la serviciul ei şi a căuta un alt loc de muncă în localităţi unde oferta este foarte restrânsă, iar copiii trebuie să îşi schimbe şcoala.
Lucrurile nu sunt mai simple nici măcar când gradul şi funcţia sunt mai mari. Promovările se fac de obicei într-un singur sens – spre Bucureşti, unde se află sediile ministerelor de resort, ale Statului Major General şi statelor majore ale categoriilor de forţe, ale Poliţiei Române şi Jandarmeriei.

Cătănie haină grea

Mai nou se vorbeşte despre o posibilă scădere a salariilor şi sporurilor militarilor, însă ceea ce nu se ştie este faptul că într-o astfel de carieră, fie ea de militar, de poliţist, jandarm sau pompier orele suplimentare nu sunt plătite, iar ordinele se execută chiar dacă tehnica din dotare este la pământ.

Lumea este obişnuită să-şi aducă aminte de militari, doar atunci când dau de greu, când sunt mişcări sociale puternice, când au loc dezastre. Este mult mai simplu pentru un preşedinte de consiliu judeţean să aducă un batalion ca să scoată mâlul din casele celor afectaţi de inundaţii, decât să-i organizeze pe localnici, dintre care unii râd cu berea în faţă de cum le rezolvă Armata, Jandarmeria şi Pompierii problema, este mult mai uşor pentru un ministru să negocieze anumite lucruri importante la nivel internaţional după ce are drept argument faptele militarilor români din Afganistan şi Irak şi cele ale jandarmilor şi poliţiştilor din Kosovo.
Pentru a nu da impresia că privim lucrurile dintr-o singură parte a baricadei, adăugăm faptul că dacă militarii au primit de-a lungul timpului tot felul de sporuri, acesta este rezultatul unei politici de cârpeală care a fost promovată în ultimii ani în ceea ce priveşte aceste instituţii.

Mihnea Cetaş