Catalin Hosu: RMGC va investi un milion de dolari pe zi

Cătălin Hosu, manager de comunicare al Roşia Montană Gold Corporation, a explicat într-un interviu pentru Gazeta de Cluj  cum va influenţa un proiect minier zona şi care sunt posibilităţile unor astfel de investiţii similare în ţara noastră.

„ În 2010, am primit la RMGC peste 1.500 de cereri de angajare de la localnici” , declară Cătălin Hosu în interviu

Reporter: Putem considera că debutul proiectului de la Roşia Montană este aproape de demarare?

Cătălin Hosu: Procedura de analiză a studiului de impact asupra mediului a fost reluată în luna septembrie de Comitetul de Analiză Tehnică (CAT). CAT este format din experţi desemnaţi de mai multe ministere, sub coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor. În această perioadă, vom răspunde cerințelor specialiștilor pentru ca aceștia să poată face o analiză tehnică temeinică a proiectului nostru, pe care să-și bazeze răspunsul.

Rep.: Când vor demara alte proceduri de restaurare a patrimoniului? Cum va fi pus în valoare patrimoniul existent după primul an de exploatare?

C.H.: Protecția patrimoniului reprezintă o preocupare constantă a noastră. Din 2001 până în prezent, RMGC a investit peste 11 milioane USD în programul de arheologie preventivă şi propune un buget de 35 milioane USD pe toată perioada proiectului minier pentru conservarea şi restaurarea moștenirii culturale. Acesta include amenajarea ca muzeu a galeriei Cătălina-Monuleşti, renovarea și restaurarea a  41 de monumente istorice, amenajarea zonei istorice a localităţii (zona protejată), care include peste 300 clădiri, pentru viaţa de zi cu zi a comunităţii, înfiinţarea unui muzeu dedicat descoperirilor arheologice din zonă, includerea întregii zone protejate şi a monumentelor restaurate în circuitul turistic european, regional şi naţional. Ne dorim ca, la finalizarea proiectului minier, comuna Roșia Montană să fie un model de dezvoltare durabilă și prosperitate.

Rep.: Care este imaginea pe care o au românii în momentul de fata asupra RMGC? Dar roşienii?

C.H.: În ultima perioadă, românii înțeleg din ce în ce mai mult că proiectul Roșia Montană poate aduce beneficii extrem de importante nu doar Roșiei Montane, ci întregii zone și chiar întregii țări. Pe lângă beneficiile economice extrem de importante pentru țară – 19 miliarde USD contribuție totală potențială la PIB-ul României – și cele de patrimoniu enumerate mai sus, vorbim de importante beneficii pentru mediu – un mediu mult mai curat decât acum – și sociale – bunăstare pe termen lung.
Tot mai mulți jurnaliști și lideri de opinie vizitează Roșia Montană și discută cu localnicii. Aceștia și-au exprimat, hotărât și repetat, nevoia unei abordări responsabile a situației din zonă, prin susținerea unui minerit responsabil și modern. Și-au exprimat dorința de a le fi respectat dreptul la un trai decent și dezvoltare și peste 95% dintre cei care locuiesc în zona proiectului își doresc această exploatare minieră.

Rep.: Care este relaţia pe care o aveţi cu autorităţile centrale? Mai exista persoane în funcţii importante care nu sunt de acord cu proiectul?

C.H.: La fel ca și până acum, relația cu autoritățile centrale este una corectă, bazată pe încredere și respect. Vom răspunde integral și prompt tuturor solicitărilor care apar în timpul procedurii de autorizare, conform cerințelor legale în vigoare.

Rep.: Care credeţi că ar fi cel mai optimist termen pentru demararea proiectului?

C.H.: Nu putem oferi o estimare certă. Totul depinde, în mod evident, de modul în care vor decurge procedurile legale pentru obținerea autorizațiilor necesare. Suntem siguri însă că proiectul nostru va primi o evaluare corectă. Ce vă pot spune cu siguranță este că de la primirea tuturor autorizațiilor necesare, e nevoie de o perioadă de aproximativ doi ani pentru construcția obiectivelor miniere, timp în care vom investi aproximativ un milion de dolari pe zi.
Trebuie amintit și că interesul oamenilor din zonă pentru proiect este deosebit de mare. În 2010, am primit peste 1.500 de cereri de angajare de la localnici.

Rep.: Ce părere aveţi despre jurnaliştii şi persoanele care se împotrivesc proiectului? Ce credeţi că se ascunde în spatele acestor atacuri?

C.H.: De multe ori, este vorba de necunoaștere, și mulți au avut ocazia să își schimbe acest punct de vedere prin campania noastră de informare şi chiar prin vizite la fața locului și discutând cu oamenii. Alteori, este vorba de teze greșite, repetate la infinit și care nu țin cont de fapte și realități și în spatele cărora, cu siguranță, nu se află grija față de interesele comunității.
De la bun început, noi am creat mecanisme de consultare permanentă cu membrii comunității şi, în timp, am construit o relație bazată pe încredere. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări în acest moment și dialogul constant cu localnicii va continua, fiind o componentă extrem de importantă a proiectului nostru.

Rep.: Care vor fi beneficiile proiectului in județele înconjuratoare?

C.H.: Există un interes foarte mare în rândul oamenilor pentru locuri de muncă stabile, în condițiile în care zona se confruntă cu o situație socială și economică dificilă. În momentul în care proiectul va demara, va fi nevoie de mână de lucru pentru construcția minei, pentru infrastructură, pentru servicii. Vor fi salarii bune, pentru o forță de muncă ce va deveni tot mai educată și mai flexibilă, alți investitori vor veni în zonă și, implicit, se vor crea noi locuri de muncă.
Proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, peste 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi peste 250 în perioada de închidere. Acestora li se adaugă o mulţime de locuri de muncă indirecte: peste 4.200 în construcţia minei, peste 2.300 în exploatare şi peste 1.500 în perioada de închidere.
Investiția totală va fi de peste 2 miliarde de dolari şi va avea contribuţii majore la bugetele locale şi la bugetul de stat, care vor face posibilă realizarea unor investiţii de utilitate publică în zonă. Practic, proiectul minier poate fi motorul dezvoltării întregii zone.

Rep.: Daca anterior aţi declarat că vă veţi gândi să investiţi şi în alte proiecte miniere dacă cel de la Roşia Montană va avea succes, când credeţi că s-ar putea concretiza aceste intenţii? Când veţi putea da un răspuns concret daca veţi investi şi în alte proiecte miniere şi care sunt zonele vizate?

C.H.: Scopul nostru este de a ne concentra foarte serios asupra proiectului de la Roșia Montană și pe implementarea sa. Cred că cel mai bine ar fi să îmi mai adresați această întrebare după demararea proiectului nostru minier. Ce vă pot spune cu siguranță este că o investiție de talia celei de la Roşia Montană va aduce schimbări semnificative la nivelul industriei și ale modului în care vor fi derulate proiectele miniere, iar această contribuție este de natură să crească interesul investitorilor pentru industria minieră din România.

Rep.: Cum vedeţi starea generală a proiectelor miniere din România? Credeţi că există posibilitatea ca şi alte companii mari să investească în acest domeniu la noi în ţară?

C.H.: România are un potenţial imens de rezerve naturale, comparativ cu celelalte state europene. În România, există 14 regiuni miniere, de care 155 de localităţi depindeau la data încetării activităţilor acestora. Veniturile erau asigurate în proporţie de peste 50% de activităţile miniere.
Conform datelor din 2009 ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, România are peste 20 de miliarde tone resurse minerale non-energetice care nu au fost încă exploatate, grupate în 1.900 zăcăminte. În cazul minereurilor exclusiv metalifere, capacitatea Europei de a-şi asigura aprovizionarea din exploatările miniere domestice este foarte limitată, iar demararea investiției de la Roșia Montană va contribui în mod semnificativ la reașezarea României pe harta europeană a resurselor. Prin proiectul Roșia Montană, țara noastră ar deveni cel mai mare producător de aur al Uniunii Europene.
Pe piaţa europeană, valoarea actuală a unui miliard de tone de minereuri este de 50 de miliarde de euro. Dacă înmulţim această sumă cu cele 20 de miliarde de tone de resurse, cantitatea bogăţiilor minerale ale României, am ajunge la suma de 1.000 de miliarde de euro, sumă de care ar beneficia țara noastră numai ca urmare a valorificării rezervelor minerale.
Potrivit evaluărilor experților, pe perioada exploatării se estimează o contribuție în economia națională de aproximativ 7,5 miliarde USD, reprezentând venituri totale din vânzarea aurului şi argintului (calculate la un preţ mediu de 900 USD/uncie Au şi 12,50 USD/uncie Ag). Ceea ce confirmă succesul unui proiect românesc și, în mod clar, va încuraja și alte investiții în minerit.

Tiberiu Hrihorciuc