Schimbare de pedeapsă în cazul tânărului din Piatra Fântânele, care în urmă cu aproape 2 ani a fost acuzat de schingiuirea animalelor, după ce a asmuţit doi câini de ai săi asupra altor câini, pentru distracţia proprie! După ce Judecătoria Bistrița l-a condamnat la pedeapsa amenzii, Curtea de Apel Cluj a decis că este mai nimerit să îl condamne la închisoare cu suspendare sub supraveghere.

În rechizitoriu, procurorii au precizat că, la locuința sa, tânărul a deținut mai mulți câini, iar pe unii dintre aceștia îi asmuțea uneori asupra altor câini care erau tot ai lui, sau asupra unor câini vagabonzi. A făcut acest lucru pentru a se distra, fără să se gândească la suferința îndurată de patrupede. Ba mai mult, filma ororile și le posta pe rețelele de socializare, și asta pentru a dobândi mai mulți urmăritori. Numai că printre urmăritori s-au numărat și polițiștii, care s-au sesizat din oficiu și i-au întocmit tânărului dosar penal pentru schingiuirea animalelor.

La Bistrița, amendat cu 4.000 lei

Dosarul a fost judecat pe fond de magistrații de la Judecătoria Bistrița, care au dat dovadă de clemență față de tânărul din Piatra Fântânele, astfel că i-au aplicat pedeapsa amenzii, în valoare de 4.000 de lei.

Când i-a aplicat pedeapsa amenzii, instanța a ținut cont de mai multe criterii, respectiv pericolul social al faptei şi circumstanţele în care s-a comis aceasta, dar și faptul că tânărul și-a recunoscut faptele.

“(…) instanţa reţine că în cazul inculpatului H.G. scopul pedepsei, respectiv asigurarea echilibrului real între gravitatea faptei şi periculozitatea infractorului, pot fi realizate în mod eficient prin aplicarea unei pedepse cu amenda penală, nefiind oportună şi nici proporţională condamnarea sa la o pedeapsă cu închisoarea.

Amenda penală, în reţinerea instanţei, este de natură a-i oferi o şansă inculpatului de a conştientiza gravitatea comportamentului său şi posibilitatea de a se reintegra în societate, asigurând pe deplin atât constrângerea şi reeducarea inculpatului, cât şi funcţia de exemplaritate. Generarea de suferinţe unor animale pentru scopul amuzamentului său pentru a obţine vizualizări pe reţelele sociale constituie o faptă antisocială gravă, ce induce indignarea şi dezgustul societăţii, şi ridică semne de întrebare cel puţin cu privire la nivelul de maturitate şi percepţie a realităţii a acuzatului.

Gravitatea ridicată a faptei nu poate justifica amânarea aplicării pedepsei, atât în cazul închisorii, cât şi în cazul amenzii penale. Pe de altă parte se reţine că acest inculpat are 20 de ani, vârstă la care procesul de dezvoltare nu este finalizat, este bine integrat în societate, nu a mai avut contact cu legea penală, a avut o atitudine sinceră, şi şi-a asumat responsabilitatea faptei comise, pentru care a fost trimis în judecată. Toate acestea justifică un grad superior de clemenţă a instanţei, amenda penală, cu executare efectivă, fiind sancţiunea penală cea mai adecvată în cauză”, a motivat Judecătoria Bistrița pedeapsa aplicată.

Procurori: Cruzime revoltătoare asupra animalelor! Amenda ar încuraja alte persoane să îmbrăţişeze un comportament similar

Sentința nu a fost definitivă și, nemulțumiți de pedeapsa aplicată tânărului de Judecătoria Bistrița, procurorii au atacat-o la Curtea de Apel Cluj, unde au arătat că “specia de pedeapsă aplicată inculpatului asupra căreia s-a oprit prima instanţă este una nejustificat de blândă pentru infracţiunea săvârşită de inculpat”.

“Modul deosebit de agresiv în care inculpatul a acţionat, dând dovadă de o cruzime revoltătoare asupra animalelor nu a putut conduce la concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea amenzii penale, din acest punct de vedere apreciindu-se că aplicarea pedepsei cu închisoarea şi supravegherea inculpatului reprezintă o pedeapsă mai potrivită raportat la infracţiunea săvârşită.

Totodată, s-a reţinut ca fiind important faptul că inculpatul a chinuit în mod cu totul gratuit un animal, respectiv o fiinţă vie, fară niciun regret, dimpotrivă, cu satisfacţie, spre stupefacţia şi oprobriul public al celor care au văzut scenele filmate de acesta şi încărcate pe platformele de socializare.

Or, animalul pe care inculpatul îl deţinea, nu a fost ocrotit şi îngrijit ca un companion al său, ci ca un instrument în cauzarea de suferinţe unor alte fiinţe lipsite de protecţie şi de apărare.

Ce este important de reţinut este că aceste făpturi nevorbitoare au fost utilizate de inculpat pentru propriul amuzament şi pentru a se mândri pe reţelele de socializare.

Nu în ultimul rând, apelantul a apreciat că aplicarea unei pedepse constând în amenda penală ar conduce, în imaginarul social, la concluzia că săvârşirea unor astfel de fapte nu atrage suportarea unor consecinţe extrem de serioase. Astfel, alte persoane s-ar putea simţi chiar încurajate să îmbrăţişeze un comportament similar, în lipsa aplicării unei pedepse care să conducă, în mod real, la realizarea funcţiei de exemplaritate a pedepsei.

Dată fiind această pornire a inculpatului s-a apreciat de către apelant că ar fi mai potrivită stabilirea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere şi stabilirea în acest sens a unui termen de supraveghere de 2 ani”, a reținut instanța din apelul depus de procurorii bistriţeni.

Instanța: Agresivitate feroce! A chinuit o fiinţă vie, fără niciun regret, din contră, cu satisfacţie

După ce au analizat actele și probele de la dosar, judecătorii clujeni au ajuns la concluzia că pedeapsa aplicată la Bistrița a fost într-adevăr una prea blândă în raport cu faptele comise. Drept urmare au anulat pedeapsa amenzii în cea a închisorii cu suspendare. Totodată i-au ridicat interdicția de a deține animale.

“Curtea reţine că inculpatul este orfan de tată de la vârsta de 3 ani, iar de când s-a maturizat a dobândit calitatea de cap al familiei, el având grijă de gospodărie, respectiv de mai multe specii de animale: bovine, ovine, cabaline, etc. Inculpatul explică în notele scrise depuse la dosarul cauzei că locuinţa sa este situată într-o zonă mai izolată şi există mereu riscul de pieire a animalelor din gospodărie, risc reprezentat de existenţa prădătorilor naturali cum sunt urşii şi lupii, motiv pentru care inculpatul a apelat la protecţia canină. Dar, inculpatul nu s-a limitat la folosirea acestora doar în scop de protecţie, ci şi pentru propriul amuzament şi pentru a-şi creşte popularitatea pe reţelele de socializare, fapt care denotă o lipsă totală de empatie a inculpatului faţă de aceste vietăţi lipsite de apărare şi o cruzime alimentată de un scop total lipsit de sens şi de umanitate.

Curtea va reţine cu prioritate agresivitatea feroce a inculpatului care a chinuit o fiinţă vie, fără niciun regret, din contră, cu satisfacţie, cu scopul de a stârni curiozitatea urmăritorilor săi de pe reţelele de socializare. Inculpatul a adoptat un comportament caracterizat prin cruzime, iar mediatizarea comportamentului în spaţiul virtual sporeşte gravitatea faptei, deoarece, pe de o parte, creează dezaprobare şi un sentiment de oroare în rândul celor care vizualizează înregistrările, iar pe de altă parte, pentru că există riscul ca utilizatorii platformelor digitale să copieze astfel de comportamente antisociale în scop de amuzament şi oarecare faimă în spaţiul virtual.

Astfel, raportat la împrejurările producerii infracțiunii, la scopul producerii infracţiunii şi la urmările produse, Curtea reține că pentru a se atinge scopul preventiv și educativ al pedepsei penale este necesară aplicarea unei pedepse de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, prev. de art. 25 alin. 1 lit. c din Legea nr. 205/2004. Vom reţine că aplicarea pedepsei de 4 luni închisoare este suficientă şi chiar fără executarea ei, inculpatul nu va săvârși alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei acestuia pe o perioadă determinată de 2 ani în temeiul art. 92, alin 1, C. pen.

Curtea nu va aplica inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art.25, alin.2 din Legea nr. 205/2004, R, respectiv interdicția de a deţine animale, având în vedere că traiul în mediul rural implică în mod obişnuit activităţi de creştere a animalelor, inclusiv a celor care protejează gospodăria, iar parcurgerea procedurilor penale desfăşurate împotriva inculpatului, alături de munca neremunerată în folosul comunităţii, sunt de natură să-i îndrepte comportamentul şi atitudinea faţă de animale.

Referitor la bunul folosit de către inculpat pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv animalul specia canină rasa metis, vârsta aprox.3 ani, sex M, talie mare, greutate aprox.40 kg, culoarea negru, (…), plasat la Adăpostul public de animale din loc. Beclean, (…), Curtea (…) va dispune confiscarea acestuia”, se arată în motivarea sentinței pronunţată de Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.