CA Cluj: Baciu Simion a acționat cu intenție directă.Acesta a prevăzut rezultatul faptei sale (MOTIVARE/EXCLUSIV)

Curtea de Apel Cluj arată că fostul polițist de la Permise auto, comisarul șef Simion Baciu a acționat cu intenție directă, calificată prin scop, respectiv acesta a prevăzut rezultatul faptei sale de favorizare a candidaților, urmărind producerea lui, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu. Magistrații clujeni au ajuns la concluzia clară că acesta a săvârșit infracțiunile de luare de mită de care l-au acuzat procurorii DNA.

În martie 2016, comisarul șef Simion Baciu era acuzat de procurorii DNA Cluj de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu și a fost pus sub control judiciar. În același dosar, Claudiu Lup a fost de complicitate la dare de mită şi instigare la abuz în serviciu, în timp ce Ilie Vartolomei, cel care, conform procurorilor, trăgea sforile la Permise, a fost acuzat de dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu şi trafic de influenţă în formă continuată.

Atât Gheorghe Rus, ginerele lui Ilie Vartolomei, cât și Vasile Scurtu au fost acuzați și ei de procurorii DNA, de dare de mită.

Conform anchetatorilor, în perioada mai – octombrie 2015, Simion Baciu, în calitate de ofiţer de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bistriţa Năsăud, a pretins şi primit, cu ajutorul lui Petru Claudiu Lup, de la mai multe persoane, foloase necuvenite printre care bani şi material lemnos, totalizând peste 1.000 lei.

Anchetatorii îl vizau pe Vartolomei. În plasă au căzut mai mulți

Relația lui Simion Baciu cu Claudiu Lup a fost se pare una cu bucluc și l-a dus pe comisarul șef direct în mâinile procurorilor.

Din anchetă a reieșit că practic, agentul șef principal de poliție Claudiu Lup a fost legătura lui Baciu cu „exteriorul”, el fiind cel care a pus o vorbă bună pe lângă superiorul său pentru o candidată care era lipsită de orice talent pentru a conduce o maşină, dar şi în cazul altor candidaţi. Totodată, Lup îi transmitea mita lui Baciu.

Ilie Vartolomeise ocupa, potrivit procurorilor, de remiterea mitei către Baciu şi Lup pe care o dădeau cei care îşi doreau musai permisul de conducere chiar dacă nu îl meritau.

Vartolomei a fost „agăţat” de un investigator sub acoperire (același care apare și în dosarul lui Claudiu Lup, aflat acum pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud) care s-a recomandat a fi nepotul unui personaj potent, şi care îşi dorea vezi-Doamne să obţină musai permisul de conducere. Pentru acest lucru, Vartolomei i-ar fi cerut 200 de euro, pe care i-a primit în două tranşe – 400 lei, cu trei zile înainte de susţinerea probei practice, iar alţi 500 lei în ziua probei. În aceeaşi zi în care candidatul, de fapt investigatorul sub acoperire, i-a dat lui Vartolomei cea de a doua tranşă de bani, acesta din urmă i-a sugerat faptul că îi poate rezolva şi promovarea altor probe de traseu, pentru obţinerea categoriilor C, respectiv C+E ale permisului de conducere, fără să mai urmeze cursurile şcolii de şoferi pentru aceste categorii, dar pentru asta va trebui să scoată din buzunar alţi 300 de euro.

Atât Claudiu Lup, cât şi Ilie Vartolomei au căzut în plasa procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud mult mai repede, în octombrie 2015, când Valea Someşului a fost răvăşită de o serie de percheziţii axate în special pe infracţiuni silvice. Din acest dosar s-au disjuns alte cauze, printre acestea fiind și cea care a fost declinată în favoarea DNA, fiind vorba în speță de comisarul șef Simion Baciu. O altă cauză a rămas în sarcina procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, iar “eroii principali” au fost tot Claudiu Lup și Ilie Vartolomei, care au fost trimiși în judecată în vara anului 2016, pentru luare, respectiv dare de mită.

Mita “uriașă”, demnă de DNA

Printre cei care ar fi fost favorizaţi de comisarul şef Simion Baciu se numără şi Gheorghe Rus, coinculpat în acest dosar. Potrivit procurorilor, Rus ar fi promovat nemeritat proba practică pentru obţinerea permisului auto.

În schimbul promovării la examen, Rus i-ar fi dat şpagă lui Baciu două camionete cu lemne de foc, procurate ilegal. Una dintre camionete a fost condusă chiar de Gheorghe Rus, iar cea de a doua l-a avut la volan pe Ilie Vartolomei, în timp ce pe post de protector până la locuinţa lui Baciu, a fost pe Claudiu Lup.

Anchetatorii au susținut că Rus şi-a luat permisul pentru categoria C în luna februarie 2015, examinator la proba practică fiind Mihai Capotă. Culmea este că în acest punct nu au fost probleme. Trei luni mai târziu însă, Rus a vrut să îşi ia permisul şi pentru categoria CE, proba practică fiind susţinută cu Baciu, care l-a admis cu 11 puncte penalizare, pentru greşeli la pornirea din rampă şi pentru neîncadrarea în ritmul impus de ceilalţi participanţi la trafic.

Deşi procurorii susţin că Baciu l-ar fi favorizat pe Rus, acesta din urmă a aflat abia în ziua susţinerii probei practice cine este poliţistul care îl va examina, aspect care reiese din transcriptul interceptărilor telefonice depuse la dosar.

A doua zi după ce Rus şi-a luat permisul de conducere, acesta i-a dus lui Baciu 4 metri cubi de lemne, pentru “a-și spăla obrazul”.

De asemenea, anchetatorii au mai susținut că Simion Baciu ar fi luat mită 200 lei de la o amică de-a sa mai veche, Mariana Cozac, pe care o cunoștea de aproximativ 15 ani. Femeia a declarat în faţa procurorilor că i-a solicitat lui Simion Baciu să o ajute pe o nepoata de-a sa, dar şi pe alte două persoane, motiv pentru care i-a dat polițistului bani din proprie iniţiativă. Cel care i-a înmânat banii lui Baciu a fost chiar fiul Marianei Cozac.

Audiată de procurori, una dintre persoanele pentru care a intervenit Mariana Cozac a rugat-o pe aceasta doar să îi pună o vorbă bună pe lângă Baciu, în sensul în care acesta să nu aibă un comportament impulsiv, după cum era binecunoscut polițistul, întrucât ea este o fire emotivă. Anterior, persoana respectivă a mai susţinut examenul pentru permisul auto, la proba practică fiind verificată de Claudiu Lup, care nu a promovat-o.

Nepoata Marianei Cozaca fost și ea audiată atât de procurori, cât şi în faţa instanţei, însă aceasta a precizat că nu s-a simțit favorizată în vreun fel, în condiţiile în care în discuţiile purtate cu mătuşa sa nu i-a cerut niciodată acesteia să intervină în vreun fel şi nici femeia nu s-a oferit să o facă. Potrivit tinerei, nici măcar după susținerea examenului mătușa sa nu i-a spus că ar fi intervenit pentru ea pe lângă Simion Baciu.

O altă persoană pe care Baciu ar fi favorizat-o este o prietenă a lui Vasile Scurtu, acesta fiind și el inculpat în dosar. Potrivit procurorilor DNA, femeia a fost examinată, în luna iulie 2015, de comisarul şef Teodor Gârda, care nu i-a dat permisul. La începutul lunii octombrie, Scurtu i-a cerut ajutorul lui Vartolomei şi Lup pentru a interveni pe lângă Baciu. Anchetatorii susţin că pe parcursul probei practice, femeia ar fi fost ajutată de Simion Baciu, care ar fi efectuat diverse manevre în locul ei „pentru a suplini lipsa de abilităţi practice ale acesteia”. În contrapartidă pentru “serviciul” efectuat, Baciu ar fi primit o camionetă cu lemne, transport efectuat de Ilie Vartolomei.

Condamnare la Bistrița

La finele lunii mai 2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat prima sentință. Astfel, Simion Baciu a primit, pentru luare de mită, o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 3 ani, dar și să presteze 65 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei Bistrița sau a Primăriei Livezile.

În același timp, instanța l-a achitat pe Simion Baciu pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

Pentru complicitate la dare de mită, Claudiu Lup a primit o condamnare de 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani. Ca și Baciu, Lup va trebui să presteze muncă în folosul comunității tot pe o perioadă de 65 de zile. În același timp, Lup a fost achitat pentru învinuirea de instigare la abuz în serviciu.

Ilie Vartolomei a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită și trafic de influenţă, iar pentru instigare la abuz în serviciu a fost achitat. Acesta va trebui să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității, la Primăria Parva sau la cea din Rebra.

Gheorghe Rus a primit 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare, în schimb fiind obligat să presteze timp de 60 de zile muncă în folosul comunității, în timp ce Vasile Scurtu a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, dar pentru 60 de zile trebui și el să presteze muncă în folosul comunității.

Au tăcut continuu

Aceste condamnări au fost posibile în condițiile în care, conform documentelor instanței, “inculpații au înțeles să se prevaleze de dreptul la tăcere pe parcursul întregului proces penal”.

“Deși s-au eliberat copii ale suporților pe care se află interceptările, nici un inculpat nu a contestat sub aspectul temeiniciei probele arătate”, a precizat Tribunalul Bistrița-Năsăud.

În ceea ce îl privește pe Simion Baciu, instanța bistrițeană preciza în motivare că acesta “a înțeles să conteste toate probele testimoniale inclusiv cele care nu priveau faptele deduse judecății” și că “nu a existat nici un interes pentru a propune probe în apărare cu privire la actul material al infracțiunii de luare de mită reținut în sarcina acestui inculpat ca fiind săvârșit la data de 29.05.2015”.

“De altfel inculpatul a solicitat copii ale suporților pe care se află înregistrările, în motivarea cererii indicându-se faptul că aceștia conțin elemente relevante direct sau indirect pentru situația inculpatului și sunt esențiali pentru exercitarea dreptului la apărare. Ulterior nu s-a invocat nimic în legătură cu aceste interceptări, nici în legătură cu vreo eventuală consemnare în mod nereal a discuțiilor în actele de urmărire penală, nici referitor la aspecte care să contureze o stare de îndoială asupra existenței, veridicității discuțiilor interceptate. De altfel și în camera preliminară excepțiile referitoare la aceste înregistrări au vizat organele care au efectuat procedeul probatoriu și în nici un caz aspecte legate de integritatea datelor obținu te sau autenticitatea lor”, a mai precizat tribunalul.

Totodată, instanța a mai subliniat și faptul că inculpații nu au oferit explicații pentru a justifica în vreun fel discuțiile telefonice referitoare la predarea materialului lemnos și nici nu au formulat apărări sau să propună probe pentru a dovedi lipsa de temeinicie a celor susținute de acuzare.

“Invocarea în apărare că sunt «doar discuții trunchiate» fără a se explica care este sensul real -în opinia inculpaților- a acestor discuții, nu poate fi acceptată de către instanță ca fiind suficientă în contracararea probelor acuzării și susținerea nevinovăției inculpaților, atâta timp cât, pe de o parte nu s-au contestat sub aspectul temeiniciei aceste probe iar pe de altă parte înregistrările fac dovada unor elemente de fapt ce atestă existența infracțiunii, confirmă identitatea persoanelor care au săvârșit-o și împrejurările în care s-au comis”, se mai arată în document.

CA Cluj a menținut prima sentință

Bineînțeles, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde inculpații au atacat sentința ca fiind netemeinică și nelegală, în timp ce DNA voia pedepse mai mari, iar în ce-l privește pe Baciu o pedeapsă și pentru abuz în serviciu, infracțiune care a fost eliminată de instanța bistrițeană. Procurorii nu au avut mai mult succes nici la Cluj, unde instanța menținut, excepție făcând Vartolomei, căruia i s-a micșorat pedeapsa cu două luni, condamnările pronunțate la Bistrița, precum nu a ținut cont nici de cererea cu privire la abuzul în serviciu în sarcina lui Baciu. Concret, Curtea de Apel Cluj a arătat în motivare faptul că instanța bistrițeană a individualizat corect pedepsele aplicate.

“Pe de altă parte, în stabilirea cuantumului pedepselor și a modalității de executare, nu se poate face abstracție de intervalul de timp de aproape 4 ani de la momentul comiterii infracțiunilor și până în prezent, perioadă care este de natură a diminua rezonanța socială a faptelor comise de către inculpați și a pune sub semnul întrebării eficiența constrângerii penale, cu referire la funcția de exemplaritate a pedepsei, respectiv de izolare temporară a inculpaților din societate, prin executarea efectivă a pedepselor aplicate.

În aceste condiții, Curtea apreciază că un plus de severitate, concretizată în majorarea cuantumului pedepselor celor cinci inculpați și schimbarea modalității de executare în privința inculpaților Baciu, Vartolomei și Lup nu se justifică, reeducarea inculpaților putându-se face în limitele sancțiunilor pe care instanța de fond le-a stabilit prin sentința apelată”, a precizat Curtea.

Cât despre motivele de apel invocate de avocatul lui Baciu (doar la acestea ne rezumăm în acest articol), magistrații clujeni le-au respins și pe acestea, considerând că i s-a respectat acestuia dreptul la apărare.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, deși Tribunalul Bistrița-Năsăud a reținut că a fost doar o promisiune de mită, suficientă însă cât să ducă la condamnare, judecătorii Curții de Apel Cluj arată în motivare că din conținutul interceptărilor “rezultă fără dubiu existența înțelegerii cu privire la promisiunea și predarea materialului lemnos”.

“Astfel, Rus Gheorghe junior arată explicit «Am de dus la ăsta care am fost ieri, să-i duc o cambuză crepate … o zâs că să le duc». Aceste interceptări dovedesc fără echivoc existența înțelegerii și a promisiunii dintre inculpatul Baciu și Rus Gheorghe jr. în legătură cu neîndeplinirea unui act ce ține de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale inculpatului Baciu Simion, precum și faptul că în schimbul favorizării candidatului, apelantul Baciu a pretins remiterea unor foloase materiale necuvenite. (…)

Mai mult, Curtea reține căexistența înțelegerii și promisiuneaajutorării candidatului Rus Gheorghe jr. de către comisarul Baciu Simion rezultă și din conținutul conversației din ziua 28.05.2015 dintre Rus Gheorghe jr. și soția sa. Astfel, în ziua de 28.05.2015, la ora 12:48, Rus Gheorghejr. a fost contactat de soția sa (…), care îl întreabă:« d-apoi mă ce… îi bine?», iar candidatul răspunde «cred că da! Așa o zâs…»(…).

Curtea reține că existența promisiunii inculpatului Baciu de favorizare a candidatului Rus Gheorghejr. rezultă fără echivoc din răspunsul dat de candidat, soției sale căreia îi confirmă că va fi bine «Așa o zâs», promisiune care a fost făcută tocmai la 28.05.2015 dată la care Rus Gheorghejr. a promovat proba de traseu, având ca ofițer examinator pe inculpatul Baciu Simion. (…)

Hotărârea judecătorească de fond s-a întemeiat pe acele probatorii care s-au coroborat între ele și sunt în măsură să confirme o situație clară, de necombătut, indiferent de faza procesuală în care acestea au fost administrate.

Nu au existat prevederi legale care să confere o valoare probatorie mai ridicată probelor administrate în faza cercetării judecătorești în detrimentul probelor administrate în faza urmăririi penale.

Curtea reține că important pentru justa soluționare a cauzei este faptul ca mijloacele de probă să asigure aflarea adevărului, iar prin coroborarea lor să se confirme o situație neafectată de vreun dubiu. (…)

Curtea reține că inculpatul Baciu Simion a acționat cu intenție directă, calificată prin scop, conform art. 16 alin . 3 lit. a Cod penal, respectiv acesta a prevăzut rezultatul faptei sale de favorizare a candidaților, urmărind producerea lui, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu”, mai precizează Curtea de Apel Cluj.