Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a împărţit bugetul judeţului, circa 16 milioane lei. Cele mai mari sume au revenit primăriilor care au în frunte edili care aparţin USL. Primarii PD-L au fost aspru taxaţi, majoritatea primind doar fărâmituri.

Varianta propusă de consilierii judeţeni democrat-liberali a fost respinsă fără drept de apel, aceştia fiind în minoritate. Acest lucru dovedeşte că metehnele nu s-au schimbat în Consiliul Judeţean, ci e aceeaşi Mărie cu altă pălărie.

 

 

De ani buni de zile, odată cu împărţirea bugetului către unităţile administrativ teritoriale din Bistriţa-Năsăud, în Consiliul Judeţean asistăm fără doar şi poate la aceleaşi scene. Opoziţia înfruntă puterea în încercarea de a dobândi o felie cât mai consistentă din tortul bugetar. Şi tot ca în fiecare an, opoziţia iese şifonată din acest joc. Nu contează absolut deloc care este culoarea celor aflaţi la putere, dar nici a celor din opoziţie. Scenariul este acelaşi, actorii sunt doar alţii.

 

Buget, împărţit „extraordinar”

 

Săptămâna trecută, consilierii judeţeni au fost convocaţi într-o şedinţă extraordinară pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2013 şi a estimărilor pe anii 2014-2016. Astfel, consilierii judeţeni au trebuit să împartă 46,5 milioane lei, din care aproximativ 30,8 milioane de lei provin din sumele defalcate din TVA şi alte 15,6 milioane sub formă de cote provenite din impozitul pe venit (această sumă fiind repartizată din pixul conducerii CJ BN).

Primăriilor din mediul rural le-a revenit în total din cote defalcate din TVA suma de 29 milioane lei, sumă repartizată în baza unor criterii clare, plus încă 11,26 milioane lei repartizaţi de consilierii judeţeni.

Cele patru oraşe ale judeţului au fost şi ele răsplătite, cu atât mai mult cu cât primarii aflaţi în fruntea acestora aparţin USL. Astfel din cote defalcate din TVA, cele patru oraşe au primit în total 1,8 milioane lei, iar suma repartizată de consilierii judeţeni a totalizat 4,4 milioane lei.

 

Lechinţa a luat frişca de pe tortul comunelor

 

La nivelul comunelor, cele mai mari sume le-au primit primăriile USL din Lechinţa – 600.000 de lei, Teaca şi Nimigea – câte 400.000 de lei, Livezile şi Negrileşti au primit câte 350.000 de lei, iar Coşbuc şi Salva  – câte 300.000 lei.

Dintre primăriile PDL, doar câteva au fost favorizate de soartă. Este vorba de Prundu Bârgăului, care a primit 300.000 lei, Budacu de Jos, Rebrişoara şi Dumitra – câte 200.000 de lei. Nici Ilva Mică nu se poate plânge că stă rău în ceea ce priveşte suma repartizată de CJ BN – o sută de mii de lei.

La polul opus sunt însă primării democrat-liberale cărora conducerea CJ BN, cu aprobarea consilierilor judeţeni, le-a dat bani… de seminţe. Astfel, Chiochiş, Feldru, Ilva Mare, şi Maieru au primit câte 20.000 lei, Lunca Ilvei şi Parva – câte 10.000 lei, iar Runcu Salvei, Spermezeu şi Şanţ au primit câte 5.000 de lei.

 

Două milioane pentru Creţu

 

Aşa cum spuneam, oraşele au primit şi ele sume frumuşele, Bistriţei revenindu-i felia cea mai mare – două milioane lei. De altfel, faptul că Bistriţa a primit de la Consiliul Judeţean bani de la buget este o premieră a ultimilor ani. Primarul Ovidiu Creţu, încântat peste măsură, nu s-a putut abţine să nu mulţumească public lui Radu Moldovan pentru această repartiţie de bani, dar a arătat şi cu degetul spre consilierii PDL.

„Acest act de normalitate a stârnit reacţii cel puţin ciudate din partea consilierilor judeţeni ai Partidului Democrat Liberal. Faptul că, în ultimii ani, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost condus de reprezentaţii acestui partid şi ei au decis să nu aloce vreun leu municipiului reşedinţă de judeţ pentru simplul fapt că primarul reprezenta un alt partid, a condus la opinia că aşa trebuie să stea lucrurile şi de acum înainte”, precizează primarul Ovidiu Creţu în comunicatul de presă.

Domnia sa a uitat însă că şi pe vremea când la conducerea CJ BN era colegul său de partid Gheorghe Marinescu, iar la conducerea Primăriei Bistriţa se afla democrat-liberalul Vasile Moldovan, municipalitatea nu a primit niciun leu de la bugetul Consiliului Judeţean, pe considerentul că bugetul Bistriţei este mai mare decât cel al judeţului şi deci are de unde să îşi finanţeze eventualele proiecte şi investiţii.

 

Propunerea PDL, neluată în seamă

 

Consilierii democrat-liberali au propus la începutul şedinţei extraordinare amendarea bugetului judeţean prin modificarea sumelor, astfel încât repartiţia banilor să fie una cât de cât echitabilă. Mai precis, consilierul Florin Urâte a propus ca fiecărei primării să i se aloce o sumă de 100.000 de lei, motiv pentru care a propus suplimentări pentru primăriile PDL. Amendamentul său nici măcar nu a fost supus la vot, aspect în afara procedurilor legale, astfel că bugetul a trecut în forma prezentată de iniţiator, în speţă Emil Radu Moldovan, preşedintele CJ BN cu 17 voturi „pentru” ale reprezentanţilor USL.

 

Consilierii PDL au dat în judecată CJ BN

 

Democrat-liberalii au fost într-un total dezavantaj la această şedinţă, din punct de vedere numeric, întrucât pe lângă absenţa a doi consilieri PDL din motive de sănătate, alţi doi nu au fost convocaţi de conducerea CJ BN. Este vorba de Luca Peter (PDL) şi Ştefan Todea (PP-DD), pentru care cu o săptămână mai devreme consilierii USL au adoptat o hotărâre cu privire la încetarea mandatelor lor de consilieri judeţeni. Trebuie însă să amintim că în şedinţa respectivă, ordinea de zi a fost votată de doar 13 consilieri din cei 27 în funcţie. Tot atunci, în mod forţat supleanţii USL au depus jurământul, deşi instanţa a validat mandatele acestora abia două zile mai târziu.

Din cauză că şedinţa care a avut loc în data de 6 martie este considerată de consilierii judeţeni democrat-liberali ca fiind una care s-a desfăşurat în afara legii, aceştia au acţionat zilele trecute Consiliul Judeţean în instanţa de contencios în vederea anulării actelor administrative emise în respectiva şedinţă. De asemenea, Luca Peter (PDL) şi Ştefan Todea (PP-DD) au acţionat şi ei în instanţă Consiliul Judeţean, fiecare având câte două procese, pentru suspendarea, respectiv anularea actului administrativ. Deocamdată instanţa nu a fixat termenele de judecată.

 

Liana Mureşan

redactie@gazetadebistrita.ro

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.