Bistrițenii sub teroarea apelor, din cauza indolenței criminale a autorităților

347

Este evident faptul că împotriva stihiilor dezlănțuite ale naturii cu greu te poți opune, dar acolo unde totuși se poate face ceva pentru a preveni efectele cauzate inundații, urmate de distrugeri materiale,chiar că nu există nici o scuză pentru nimeni. Din păcate, mai ales în Bistrița, în mai multe zone din oraș, de fiecare dată aceleași, la fiecare ploaie mai serioasă cu o durată mai mare de cinci minute,canalizarea este dată peste cap și sute de familii au de suferit din această cauză. Se întîmplă acest lucru în condițiile în care sistemul de canalizare a fost refăcut în urmă cu câțiva ani, dar s-a reușit ”performanța” ca acesta să fie mai prost decât cel existent la momentul respectiv.

Situația este cunoscută de autorități, de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în subordinea și autoritatea căruia funcționează SC ”Aquabis”, care se ocupă printre altele și de gestionarea sistemului de canalizare a orașului Bistrița.La fel de cunoscută este situația și la Primăria Bistrița, dar care nu face nimic, deși sistemul de preluare a apelor pluviale i-ar reveni ei în sarcină și nu celor de la Aquabis.

Nu trebuie să uităm totuși că toți bistrițenii, și nu numai, plătesc celor de la Aquabis o așa numită taxă pe apa meteorică, adică pe apa de ploaie care intră în sistemul de canalizare.

Răspunderea pentru faptul că Bistrița este inundată revine atât municipalității, cât și celor de la Aquabis, poate în egală măsură.

Cu o firmă falimentară care a câștigat cu dedicație licitația  de modernizare a sistemului de canalizare din Bistrița și ulterior subcontractarea lucrărilor la adoua sau a treia mână, a ieșit ceea ce azi simpt bistrițenii pe pielea lor. O stare de inconfort, de nesiguranță, generată deteama că apele vor lovi din nou.

Sistemul da canalizare a Bistriței reabilitat, s-a dovedit subdimensionat și făcut de mântuială. Acest sistem de licitație, cu subcontractarea lucrărilor, a permis o sifonare extrem de abilă a fondurilor europene alocate investiției, dar din păcate DNA era implicat în jocuri politice și nu interesat de lupta anticorupție. La timpul respectiv, ”Gazeta de Bistrița” a abordat de mai multe ori subiectul legat de refacerea sistemului de canalizare din Bistrița.

Ploile torențiale au dus la dezastru de peste Podul Budacului

În data de 21 mai 2019, la a doua sesiune de ploi care au lovit Bistrița, aversele începând încă din noaptea de 20 spre 21, zona peste Podul Budacului s-a aflat sub ape, amintind de o mică Veneție, iarstrăzile Ioan Vidu, Tănase Tudoran și mai ales M.Viteazu asigurau o trecere mai în siguranță cu barca decât cu un autoturism. Mai multe mașini cu motoarele înecate erau blocate în fața spălătoriei Fikos, iar conducătorii auto, în apă până la brâu, încercau să le urnească din loc.

În jurul orelor 15.00nici o mașină de intervenție a Aquabis nu-și făcuse încă apariția pentru a încerca cel puțin să le dea speranța oamenilor aflațila porți că nu sunt abandonați.

Reacția autorităților a fost extrem de înceată și întârziată, mai mulți locuitori de peste Podul Budacului din zonele afectate au povestit că telefoanele date la Aquabis păreau că îi deranjează pe cei care răspundeau, răspusul era invariabil, ”nu avem ce face”…..”ca să intervenim trebuie să înceteze ploaia și să se retragă apa”.

În acest timp apa în beciurile și în curțilede pe strada M. Viteazul și Tănase Tudoran, inclusiv la subsolul Bisericii Ortodoxe Sf.Ilie, a ajuns la cote alarmante.

Oamenii disperați au dat telefoane și la Poliția Locală, solicitând oprirea circulației pe cele două străzi. Toate apelurile s-au dovedit în zadar, nu au provocat nici o reacție:”ăștia sunt degeaba”, a caracterizat un locuitor de pe Tănase Tudoran, Poliția Locală Bistrița.

În disperare de cauză s-a sunat la IPJ BN, care și ei s-au mișcat cu o încetineală nefirească, de melc, abia după ce furia apelor s-a mai potolit. Dar din nefericire toate casele cu ieșire la cele două străzi erau inundate, în special curțile și beciurile.

Situația în zona peste Podul Budacului, respectiv, Ioan Vidu, M. Viteazu, Tănse Tudoran, Ioan Pop Reteganu, a fost atât de gravă, încât la un moment dat chiar și cei de la ISU nu au mai avut ce face. O pompă de mare capacitate a pompierilor nu a putut face față volumului uriaș de precipitații pentru a debloca zona de apă.

S-au adus pompe din Bihor

În disperare de cauză, autoritățile județene au cerut ajutor din județele din Transilvania. În după amiaza zilei de 21 mai 2019, la Bistrița a ajuns în regim de urgență, o echipă de intervenție de la Apele Române din județul Bihor, cu două pompe de mare capacitate. Au fost dirijați prin GPS, iar la ajungerea lor la locul intervenției, intersecția străzilor M. Viteazu cu Ioan Pop Reteganu, nu era nimeni să-i aștepte și să le spună ce au de făcut. Într-un final a ajuns o echipă de la Aquabis, echipaje de la Poliția Locală și IPJ, care într-o primă fază s-au încurcat unii pe alții, fiecare încerca să-și dea importanță, dar neștiind concret ce este de făcut. Oamenii de pe margine au asistat fără voie la adevărate scene de ”Cascadorii Rîsului”.

Aquabisul și-a demonstrat din nou incapacitatea de a gestiona o situație de criză extremă, au fost depășiți de evenimente din toate punctele de vedere, norocul a fost că până la urmă volumul de apă s-a redus și lucrurile au intrat în normal de la sine.

Contruirea haotică și efectele ei

Sistemul de canalizare în Bistrița, în orașul vechi și ulterior în cartierele construite în anii socialismului prin procesul de industrializare, a avut la bază sistemul construit de sași care ulterior a fost extins și modernizat de către regimul comunist și de bine de rău a funcționat fără probleme  deosebite. Erau extrem de rare situațiile în care o ”rupere de nori” a dat peste cap canalizarea orașului.

În vremurile respective, spre deosebire de astăzi, lucrurile erau făcute cu cap. În prezent generațiile mai tinere nici nu au auzit și nici nu au habar de șanțurile de gardă, un termen de specialitate, sau mai bine spus șanțurile care preluau apa pluvială și o deversau în rău. Ele practic au dispărut, iar problemele cu inundațiile în Bistrița se vor menține, până la realizare acelui sistem de preluare a apei pluviale.

O dată cu construirea haotică de tot felul de dezvoltatori imobiliari a noi ansambluri rezidențiale și legarea acestora la sistemul de canalizare a orașului, acesta a fost dat peste cap dovedindu-se subdimensionat, incapabil să preia odată cu apa menajeră și apa pluvială. Una din greșelile majore ale actualului sistem de canalizare a orașului Bistrița este preluarea de-a valma în sistemul de canalizare atât a apei menajere cât și a apei pluviale.

Schimbările climatice petrecute în ultimul timp, apariția aproape instantanee a unor ploi cu un debit extrem de ridicat, combinat cu sistemul de canalizare ineficient, fac ca orice ploaie mai serioasă să aducă Bistrița sub apă, cu toate efectele care decurg de aici.

Bani cheltuiți aiurea, doar pentru ce trebuie nu

”Potopul” a început în Bistrița, ca de altfel în întreg județul Bistrița-Năsăud încă din după-amiaza zilei de 15 mai 2019, a continuat toată noaptea și ziua următoare. Efectele au fost devastatoare, sute de case inundate, beciuri, curți și grădini, terenuri agricole, oameni disperați, după ce le-au fost distruse bunurile din gospodări. Autoritățile nu au făcut altceva decât să asiste neputincioase la dezastru și să întocmescă statistici false, privind distrugerile provocate de viituri și ploile în exces. Singuri care și-au făcut treaba, cu discreția care îi caracterizează, eficient, salvând bunuri și vieți au fost cei de la ISU Bistrița-Năsăud, pompierii militari, termenul consacrat folosit de oameni.

Aproape în toate locurile unde furia apelor dezlănțuite a provocat distrugeri materialesunt cunoscute de autoritățile locale ca zone de risc potențial la inundații, deci nu se poate afirma că acestea au fost depășite de dezlănțuirea naturii, că nu știau că o eventuală rupere de nori poate aduce necazuri.

Curios și ciudat este faptul că se găsesc bani pentru tot felul de sindrofii, cu rost și fără rost, investiții care nu se justifică, gen pârtia de ski fără zăpadă, devenită celebră în România, parte a fantasmagoricului proiect Woderland a primarului Ovidiu Crețu, dar nu se găsesc niciodat bani pentru îndiguiri, refacerea de podețe, decolmatări, refacerea canalizării acolo unde nu corespunde,construirea de sisteme de preluare a apei pluviale.

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here