Bistrita-Nasaud a primit 3,1 milioane de lei pentru spatii verzi

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri o Hotărâre de aprobare şi finanţare a 183 de proiecte aparţinând administraţiilor publice locale din toate judeţele ţării, în cadrul programului de realizare de spaţii verzi în localităţi, de 123 milioane de lei, iar sumele aferente sunt asigurate din Fondul pentru Mediu.

Ministrul interimar al Mediului, Elena Udrea, a argumentat că proiectele vizează dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente, iar realizarea acestora va duce la reducerea concentraţiilor de noxe din aer, creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora de standardele europene în domeniu.

Prin acest act normativ au fost aprobate proiectele selectate în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi în sesiunea 3 – 31 ianuarie 2008 şi sesiunea 25 august – 5 septembrie 2008.
Ministerul a precizat că o nouă sesiune de depunere a dosarelor de finanţare pe acelaşi program este în curs de desfăşurare, termenul-limită de depunere a dosarelor de finanţare fiind 12 octombrie.

Pentru anul 2009, Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi are alocări de 200 milioane de lei prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Şase fericiţi câştigători

Printre proiectele aprobate în şedinţa Guvernului din data de 7 octombrie 2009, se numără şi şase proiecte aparţinând administraţiilor publice locale judeţul Bistriţa-Năsăud. Este vorba de oraşele Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi şi comunele Runcu Salvei, Bistriţa-Bârgăului şi Petru Rareş. Astfel, municipiul Bistriţa a primit pentru acest proiect 653.910,65 lei, oraşul Năsăud – 500.000 lei, Sângeorz-Băi – 399.864,66 lei, comunei Petru Rareş i-au fost alocaţi 500.000 lei, Runcu Salvei – 308.830 lei, iar comuna Bistriţa Bârgăului a primit cea mai mare sumă – 784.010 lei.

Cu ochii spre viitor

„Finanţările pentru spaţii verzi se derulează prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu. Noi avem proiect depus, acele 13 hectare din zona Independenţei Nord şi Sud. Aşteptăm să se deschidă din nou o sesiune de proiecte. Mai avem şi altele, parcul de la Podul Jelnei, şi vom comanda, pentru că proiectarea ne costă destul de binişor, în anul următor, proiecte pentru spaţii verzi, atât în municipiu, şi aici mă refer la zona Ştefan cel Mare, Andrei Mureşanu, cât şi în localităţile componente. Unul dintre proiectele pe care îl am în vedere este amenajarea zonei de la Biserica Ortodoxă, un proiect care să cuprindă inclusiv reabilitarea acelei biserici, datată din 1268, deci cea mai veche clădire din municipiu, dar va fi un proiect pe care îl finanţăm din bugetul local şi pe care apoi îl vom depune pe o axă pe care putem”, a declarat într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu.

Speră să nu piardă banii

Primarul comunei Petru Rareş, Vasile Cocoş, aşteaptă cu nerăbdare comunicarea de la Guvern pentru a demara procedurile de licitaţie. Primarul Cocoş speră însă ca nu cumva banii primiţi pentru acest proiect, pe care clar nu îi poate cheltui până la finele anului, să fie nevoit să îi returneze.
„Vom pregăti cât se poate de repede documentaţia pentru licitaţie, asta va dura cam o lună de zile. Să sperăm că nu vor fi contestaţii, fiindcă aşa s-ar putea să ne prindă sfârşitul lui decembrie din nou şi să ni se spună că dacă nu am cheltuit banii să îi dăm înapoi. Am păţit-o anul trecut. Oricum vă daţi seama că nu putem lucra iarna”, a spus primarul comunei Petru Rareş, precizând că prin intermediul acestui proiect are prevăzută o suprafaţă de 9.416 metri pătraţi spaţii verzi. Valoarea totală a proiectului este de aproape 10 miliarde de lei vechi, primăria Reteag participând cu partea ei de cofinanţare pe lângă suma primită de la Ministerul Mediului.

Politicienii români, cei mai neinformaţi

Primarul oraşului Sângeorz-Băi este mulţumit că au venit banii pentru acest proiect, dar şi totodată furios pe clasa politică românească.

„Politicienii români sunt cei mai neinformaţi cetăţeni ai României, dar absolut toţi, cu Zgonea, cu Oltean… Aceste fonduri sunt date printr-o ordonanţă de urgenţă pe vremea lui Attila Korodi cu privire la programul de reabilitare de spaţii verzi şi înfiinţarea de noi astfel de spaţii. Anul trecut, pe 4 septembrie, noi am depus proiectul. Am dat pe el 190 de milioane de lei. Da’ ce, există baza de păcăleală prin care, de exemplu pentru stimularea economiei ei zic: hai depuneţi proiecte, şi pe urmă nici nu le analizează? Nemirschi a spus că le-a găsit într-o debara. Atunci înseamnă că nici pe fonduri europene să nu mai trimit proiecte! Nici casele de cultură n-o să se mai reabiliteze, nici reţelele de apă… 388 de primării au depus proiecte pe spaţii verzi şi au câştigat în jur de 180. Proiectele trebuiau evaluate în termen de 30 de zile. (…) În acest proiect am prevăzut o treime din suprafaţa parcului din oraş, pentru că eu ştiam că limita de finanţare este undeva sub patru miliarde de lei vechi, şi restul este cofinanţare”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa primarul oraşului Sângeorz Băi, Roland Venig. El a precizat, de asemenea, că lucrările efective vor începe în primăvara anului viitor, până atunci însă se va achiziţiona mobilierul stradal, necesar spaţiilor verzi. „În principiu, noi nu vom pierde nici un leu”, a conchis Venig.

Şase amplasamente în Năsăud

Primarul oraşului Năsăud este foarte fericit de faptul că proiectul a fost eligibil şi s-a primit finanţarea necesară. „Sunt foarte fericit. Am aşteptat demult, de astă-vară de când am ştiut că proiectul a fost declarat eligibil am aşteptat să ni se comunice oficial, pentru ca să putem începe să facem demersurile pentru contractarea lucrărilor. Nu ştiu ce vom apuca să facem în toamna asta, având în vedere de perioada de toamnă în care ne aflăm, dar vom încerca să face cât putem – să contractăm furnizarea de bănci, furnizarea de materiale pentru iluminat, de alte materiale şi lucrări care se pretează încă până undeva spre jumătatea lui noiembrie. În Năsăud avem şase amplasamente prevăzute în proiect, cel mai important ca deschidere fiind parcul dintre Casa de Cultură şi Şcoala de Aplicaţie. Apoi mai este parcul de lângă Capela oraşului, apoi îmbunătăţirea spaţiilor din parcul din centru şi trei spaţii în cartierul de blocuri”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan.

Bistriţa Bârgăului, cei mai mulţi bani

Proiectul administraţiei locale Bistriţa Bârgăului a primit cea mai consistentă finanţare de la Ministerul Mediului pentru spaţiile verzi, 784.000 de lei. Suma atât de mare este justificată de faptul că aici totul este luat de la zero, iar proiectul este unul amplu.

„Avem spaţiile din faţa primăriei, cu o fântână arteziană, cu un monument al eroilor din primul şi al doilea război mondial, apoi în faţa şcolilor – cu spaţii de joacă, cu scuaruri, etc. -, de asemenea în faţa Căminului Cultural, a Ocolului Silvic şi în faţa sălii de nunţi. Totul va fi nou, fiindcă noi nu avem deocamdată nici un metru de gazon”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă. El consideră deocamdată că banii alocaţi sunt suficienţi, dar nu crede că în acest an va reuşi să demareze vreo lucrare. Totodată primarul Vasile Laba şi-a exprimat speranţa că nu va pierde aceşti bani dacă se va produce vreo schimbare politică la nivel naţional. „Bănuiesc că vom începe din primăvara anului 2010, dacă nu se schimbă ceva politic. Dacă se schimbă ceva politic, sunt convins că n-o să mai primim banii. Dar asta e România noastră de astăzi”, a mai adăugat primarul.

Afirmaţia primarului Roland Venig, aceea că proiectele privind reabilitarea şi înfiinţarea de spaţii verzi au zăcut undeva într-o debara, a fost întărită şi de edilul comunei Bistriţa Bârgăului. „Noi am depus proiectul anul trecut, în toamnă, dar era aruncat în debaraua paznicilor lângă grupurile sanitare. Acum însă a dat Dumnezeu şi a fost prins la finanţare”, a mai spus Vasile Labă.

Liana Mureşan