Biserica Evanghelica, monument istoric din secolul al XIV-lea, din municipiul Bistrita a fost cuprinsa de flacari miercuri seara. Pompierii s-au luptat ore în sir sa salveze de la pieire totala simbolul Bistritei, inclus pe lista monumentelor istorice de valoare “A” a întocmita de Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului. Flacarile au cuprins turnul bisericii, cel mai înalt din Transilvania, de aproximativ 75 de metri si care era înconjurat de schele. Acesta nu a rezistat flacarilor si s-a prabusit, cât si unul din cele patru turnulete care înconjurau turnul cel mare al bisericii. Dupa primele estimari, pagubele se cifreaza la 1 milion de euro.

Cinci echipaje de pompieri au intervenit în stingerea incendiului, dar operatiunea a fost deosebit de dificila din cauza înaltimii mari a turnului si a flacarilor foarte puternice. Pompierii nu au avut, potrivit unor informatii de la fata locului, o scara atât de înalta încât sa ajunga la nivelul turnului, înconjurat de schele din lemn, care fusese cuprins de flacari.

Mâna criminala sau accident?

Doi martori oculari spuneau ca au vazut cum focul a pornit din partea de jos a schelei si a cuprins foarte repede toata schela de lemn. De asemenea, un politist comunitar a declarat ca focul a pornit de jos. Când el a vazut flacara, aceasta era de dimensiunea unui boschet si dintr-o data a fost sus; copii nu erau prin preajma si nici alte persoane.

Au existat tot felul de ipoteze legate de izbucnirea incendiului, printre acestea se aceea ca turla cea mare, acoperita cu tabla din cupru s-ar fi supraîncalzit. Aceasta este însa exclusa dinb star din cauza declaratiilor martorilor oculari care au vazut flacara la baza turnului si nu sus.

Col. Stefan Condrate, seful ISU Bistrita-Nasaud la aceast ora nu are, deocamdate, date suficiente pentru a trage o concluzie, privind cauzele incendiului produs la Biserica Evanghelica din centrul Bistritei. O comisie complexa, formata din procuror, criminalistii din cadrul IPJ Bistrita-Nasaud si specialisti în determinarea cauzelor unor incedii, din cadrul ISU Bistrita-Nasaud, au început cercetarile pentru a determina cauzele acestuia. O concluzie pertinenta poate fi trasa doar dupa verdictul pe care-l va da comisia care efectueaza cercetari.

Neoficial, col. Stefan Condrate spune ca este posibil ca focul sa fi pornit de la un scurt circuit de la un tablou electric, aflat în apropierea schelei care înconjura turnul cel mare. O alta cauza posibila, în opinia colonelului Condrate, ar putea fi incendierea involuntara de catre unii copii ai strazi sau persoane fara adapost care s-au aciuat pe la baza schelei.

Altii presupun ca incediul ar fi fost provocat intentionat, dar adevarul va fi cunoscut doar dupa expertiza specialistilor.

La fata locului au fost mobilizati si 42 de jandarmi care au închis perimetrul si au asigurat zona, împreuna cu politistii comunitari.

Monument istoric din secolul XV

Biserica Evanghelica amplasata în centrul orasului Bistrita, în cadrul unei piete de forma patrata, asemanatoare celor din Apus, a fost si va ramâne un reper important în geografia asezarii, fiind cel mai reprezentativ monument de arhitectura de la începutul Renasterii.

Sub zidurile actualei biserici se afla fundatiile lacasului de cult ridicat de primii colonisti. Cel dintâi paroh atestat documentar a fost ,, Johannis plebanus de Bystricia’’ care figureaza în registrele de evidenta ale dijmelor papale anii 1332 – 1333.

Actuala constructie dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, când s-a ridicat o bazilica cu trei nave, având un cor poligonal si doua turnuri ce flancau intrarea principala a peretelui nordic al corului, ce va fi largita dupa mijlocul secolului al XVI-lea. Într-o a doua etapa, biserica a fost reconstruita în stilul unei bazilici gotice: navele sunt despartite prin stâlpi octogonali, care au luat, odata cu refacerea boltilor din veacul al XVI-lea, în partea superioara o forma cilindrica. În biserica si în cimitirul perimetral au fost ridicate mai multe altare si capele amintite în documentele vremii. Construirea turnului a început în anul 1487, rolul lui fiind preponderent acela de paza si supraveghere în vremuri de primejdie, dar mai ales ca loc de observare a izbucnirii unor incendii. Acesta a fost ridicat în cinci etape, ajungând la înaltimea de 75 de metri în anul 1544. În timpul marelui incendiu din 1857, turnul a ars fiind apoi refacut în partea superioara.

Liana Muresan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.