Viaţa lui Gheorghe Vasilichi, locuitor al oraşului Năsăud, a luat o cotitură nedorită după ce în primăvara anului 2007, chiar de sfintele sărbători de Paşte a încasat o bătaie soră cu moartea. Omul povesteşte că agresorul este chiar un vecin de-al lui – Vasile Eugen Urs, care însă nu recunoaşte că s-ar fi atins nici măcar de un fir de păr de-a lui Vasilichi. După ce a depus plângere la poliţie, anchetatorilor le-au trebuit doi ani până să trimită cazul în instanţă, şi asta doar după ce Vasilichi s-a plâns procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

 

După patru ani prin sălile de judecată, omul nu şi-a găsit dreptatea fiindcă magistraţii care au judecat cazul au făcut ureche şută la detalii importante şi nu au ţinut cont de faptul că unii martori şi-au schimbat declaraţiile de-a lungul audierilor. În acest moment procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud încearcă să-i prindă cu mâţa în sac pe martorii mincinoşi pentru a repune dosarul pe rolul instanţei.

 

Într-un număr precedent al Gazetei de Bistriţa am prezentat pe scurt păţania năsăudeanului Gheorghe Vasilichi din noaptea de Înviere din anul 2007, bătaia primită având ca rezultat o invaliditate medie, dar care l-a scos practic din funcţiune, bărbatul nemaifiind în stare să muncească precum o persoană sănătoasă. Drept urmare, Gheorghe Vasilichi este astăzi pensionat de boală şi trăieşte dintr-o pensie de aproximativ 500 de lei.

Ancheta a durat doi ani, şi poate ar fi durat mai mult dacă omul nu ar fi sesizat, ca mai toţi românii ajunşi la disperare, DNA. În cele din urmă ancheta penală a fost finalizată de procurorul Elena Şutea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care de altfel a întocmit şi rechizitoriul în baza căruia Vasile Eugen Urs, tânărul care l-ar fi snopit în bătaie pe Gheorghe Vasilichi, a fost trimis în judecată în iulie 2009.

Procesul pe fond a fost judecat la Năsăud, prima înfăţişare având loc în septembrie 2009, iar până la finalul acelui an s-au administrat probe. În 2010 a început „valsul” propriu-zis, fiindcă deşi existau la dosarul de cercetare penală expertize medico-legale, s-au cerut altele suplimentare. Una dintre ele, ciudat, a ajuns la dosarul din instanţă abia după 10 luni de aşteptare de la momentul solicitării, în octombrie 2010. Nu a fost însă singura solicitată fiindcă pe parcursul procesului au mai fost solicitări de acest fel, avocatul apărării agăţându-se de orice „cârlig” posibil pentru a trage cât mai mult de timp. Martorii au fost şi ei audiaţi din nou de instanţă, astfel că judecătoarea Diana Munteanu, cea care a judecat acest dosar, a pronunţat sentinţa abia în noiembrie 2012, la mai bine de trei ani de la începerea procesului.

Ce a reţinut instanţa năsăudeană care nu i-a dat câştig de cauză lui George Vasilichi, am prezentat în articolul publicat pe 13 octombrie de Gazeta de Bistriţa. Atât George Vasilichi, cât şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud au declarat recurs împotriva sentinţei, la Curtea de Apel Cluj, însă acolo au avut surprize şi mai neplăcute. Pe lângă faptul că i s-a respins acţiunea, Gheorghe Vasilichi a fost pus să plătească şi cheltuieli de judecată, în cuantum de peste 1.800 lei.

 

Procurorii au susţinut că au dovedit vinovăţia inculpatului

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat instanţei să dispună condamnarea lui Vasile Urs pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, dar şi obligarea acestuia să plătească despăgubiri civile faţă de Gheorghe Vasilichi – daune materiale în sumă de 16.800 lei dar şi daune morale, însă apreciază totodată totalul despăgubirilor, de 100.000 de lei, ca fiind exagerat.

Mai departe, reprezentantul Ministerului Public prezintă în faţa instanţei clujene filmul evenimentelor, dar şi faptul că inculpatul nu îşi recunoaşte fapta, deşi „din coroborarea probelor testimoniale administrate în cauză reiese că vinovăţia acestuia a fost pe deplin dovedită”.

„Astfel, întreaga agresiune a fost observată de martorul N.V. care a şi sesizat organele de poliţie, iar din raportul întocmit de către cei doi poliţişti care s-au deplasat la locul incidentului reiese că, au fost sesizaţi cu privire la faptul că o persoană a fost agresată şi lovită de alte persoane şi are nevoie de ajutor. Martorul le-a declarat organelor de poliţie că îi cunoaşte pe agresori dar preferă să nu îi denunţe, iar din probele administrate rezultă că, partea vătămată nu este tocmai agreată în zona în care locuieşte. Arată că atât partea vătămată, inculpatul cât şi martorii locuiesc pe aceeaşi stradă, iar din acest motiv posibil să existe şi reticenţa martorilor în a arăta că autorul faptei nu este altul decât inculpatul.

Partea vătămată în plângerile formulate la organele de urmărire penală a relatat mai întâi că ar fi fost agresată de inculpat şi alte persoane, pentru ca apoi, în faţa procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud să precizeze că, numai inculpatul a exercitat acte de agresiune asupra sa. (…)

În incident au fost implicaţi şi alţi agresori alături de inculpat, numai că partea vătămată l-a indicat ulterior ca principal agresor numai pe inculpatul Urs Vasile, iar în declaraţiile date, inculpatul a arătat că la poarta locuinţei sale a avut loc un incident cu partea vătămată Vasilichi Gheorghe Emil şi nu neagă prezenţa sa la locul incidentului”, a arătat reprezentantul Ministerului Public în faţa instanţei clujene.

 

Avocatul lui Vasilichi arată că au existat încercări de influenţare a martorilor

De asemenea, avocatul lui Vasilichi susţine că „vinovăţia inculpatului a fost pe deplin dovedită prin probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi nemijlocit în faţa instanţei de judecată, majoritatea probelor indicându-l pe numitul Urs Vasile Eugen ca fiind autorul faptei. Arată că au existat încercări de influenţare a martorilor şi a părţii vătămate de a nu spune cine este autorul faptei, iar expertizele medicale nu exclud agresiunea exercitată asupra părţii vătămate. Solicită instanţei de control judiciar să aibă în vedere faptul că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră, nu a recunoscut fapta comisă, iniţial a fost de acord să se supună testului poligraf, însă ulterior după ce a aflat că nu este obligatorie efectuarea acestuia s-a opus”.

 

Nu s-a schimbat nimic

Instanţa Curţii de Apel Cluj însă reţine doar ce a constatat şi reţinut magistratul care a judecat cauza la Judecătoria Năsăud, inclusiv faptul că depoziţiile unor martori au fost înlăturate din cauza nestatorniciei acestora. Aceeaşi instanţă clujeană reţine un aspect din raportul de expertiză medico-legală, ultima, din care reiese că leziunile suferite de Gheorghe Vasilichi ar fi putut fi şi urmare a unei căderi, „această cădere putea fi determinată şi de alte persoane (în cadrul unei heteropropulsii) dar şi prin dezechilibrare”.

„Însă coroborat ci declaraţiile martorilor (…), instanţa a reţinut în final, din ansamblul probator administrat în cauză că leziunile de care partea vătămată a suferit, consemnate în actele medico-legale susmenţionate s-au produs ca urmare a unei heteropropulsii (n. r. – împingere), prin cădere, în timpul unei încăierări a cărei victimă a fost partea vătămată.

Însă, nu s-a dovedit cu certitudine în cauză faptul că aceste leziuni, dintre persoanele ce au luat parte la încăierare, i-au fost produse părţii vătămate de către inculpat”, mai reţine instanţa clujeană. În final curtea ajunge la concluzia că „soluţia primei instanţe este de achitare a inculpatului este temeinică şi legală, că nu poate fi primită teza parchetului că s-a probat participarea inculpatului la agresarea părţii vătămate, chiar dacă la agresiune nu se poate determina contribuţia fiecărui agresor, iar inculpatul ar trebui condamnat pentru săvârşirea infracţiunii” Drept urmare, recursurile declarate de Gheorghe Vasilichi şi procurorii năsăudeni au fost respinse ca fiind nefondate. În plus, Vasilichi a fost obligat să plătească cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 500 lei şi 301 euro unui martor care la acel moment susţinea că locuieşte în Austria şi a depus probe în acest sens.

Din completul de judecată al Curţii de Apel Cluj au făcut parte judecătorul Valentin Chiţidean – preşedinte-, dar şi judecătorii Ioana Cristina Morar şi Sorina Siserman.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.