Bate Vantul in afacerea Codec?
Inainte de intrarea in vigoare a noului Cod Rutier, politia romana vrea sa reintroduca radarele fixe, o afacere care, in urma cu cativa ani, a starnit un val de controverse pentru ca nu respecta legea achizitiilor publice. De aceasta afacere s-au ocupat, pe rand, Irinel Columbeanu si un grup de oameni de afaceri din Cluj cristalizati in “afacerea Codec”. Dupa ce s-a demonstrat ca aceasta afacere nu respecta legile achizitiilor publice, Politia rutiera a oprit radarele fixe. Pana in primavara. In afacerea Codec a intrat un personaj nou.
De curand, intr-un interviu, seful Directiei Politiei Rutiere din cadrul IGPR, comisarul sef Lucian Dinita, a declarat ca din primavara radarele fixe vor fi repuse in functiune, numarul lor va fi suplimentat si, pentru ca soferii sa nu poata depista prin GPS pozitia camerelor de supraveghere si masurare a vitezei, radarele vor fi mutate periodic. Astfel ca termenul de “fix” va deveni impropriu.
“Exista un proiect de repunere in functiune a sistemelor fixe de masurare a vitezei. Noi ni le doream de la 1 ianuarie, dar va dura mai mult. Sunt probleme de ordin financiar. Totul se rezuma la bani, se cauta finantarea. Dar speram ca de la anul sa avem radare fixe pe drumuri. Inainte sa fie inchise, aveam 168. Daca am putea sa le si sporim, cu atat mai bine. Sub aspectul sigurantei rutiere trebuie precizat ca este al treilea an consecutiv cand numarul evenimentelor rutiere si mai ales al persoanelor decedate in accidentele de circulatie a scazut. De la inceputul anului si pana acum (decembrie 2011, n.red.) am avut 1832 de persoane decedate in accidente de circulatie. Acum trei ani, exact la aceeasi data, aveam 3068 de persoane decedate. Scaderea aceasta este deosebit de importanta”, spune reprezentantul Politiei rutiere. Insa, ceea ce Dinita pierde din vedere este ca numarul accidentelor rutiere a scazut in ultimii trei ani, chiar daca in Romania radarele la care face referire nu au functionat.
De asemenea, el a mai adaugat si ca se va evita montarea unui numar prea mare de radare fixe, intr-o singura localitate. "Avem nevoie de reevaluarea amplasarii. In unele localitati erau montate radare din kilometru in kilometru. Nu exista un standard european in domeniu, dar trebuie sa evitam abuzurile. Pot pune cate camere de supraveghere vor, dar nu si radare", spune Dinita. Potrivit sefului Politiei Rutiere, celor peste 550 de radare mobile aflate in dotarea masinilor de Circulatie, li s-ar putea adauga inca 200 de radare fixe, ceea ce ar duce la un total de peste 750 de radare la nivel national.
In urma cu trei ani, cand radarele fixe functionau, soferii care detineau un GPS aveau notate coordonatele camerelor, astfel ca erau anuntati cu cateva minute inainte de a intra in raza de actiune. Pentru a preintampina aceste practici reprezentantii politiei au declarat ca vor muta, periodic, radarele fixe, caz in care termenul de radare fixe va fi impropriu fapt ce va duce la un val de contestatii. In toate aceste situatii, reprezentantii Politiei rutiere au aratat ca punerea in functiune se va face tot prin intermediul unui parteneriat public-privat si ca in momentul de fata se studiaza baza legislativa a viitorului parteneriat.
Afaceri fluctuante cu radare fixe
In Romania, afacerea radarelor fixe a fost gestionata pe doua paliere. In sudul tarii, radarele fixe au fost instalate de o societate controlata de Irinel Columbeanu, iar in rest, radarele au fost montate de firma Codec, o societate patronata de mai multi oameni de afaceri clujeni. In ambele cazuri, instalarea acestor camere de supraveghere a fost posibila dupa urmatorul model. Sub girul Politiei rutiere, a Ministerului de Interne si a Consiliilor Judetene, administratiile locale au incheiat parteneriate de colaborare cu administratiile locale fara sa se organizeze, in nici o situatie, vreo licitatie publica. In functie de puterea de negociere, amenda pentru depasirea vitezei era impartita intre administratia locala si societatea privata in procente care erau diferite de la caz la caz.
In urma publicarii mai multor articole de presa, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a contestat modalitatea de incheiere a protocoalelor de colaborare si a dat in judecata consiliile locale pentru nerespectarea legilor achizitiilor publice. Dupa castigarea proceselor, consiliile locale au fost nevoite sa rezilieze contractele iar politia rutiera sa inchida radarele.
Pe vremea cand aceasta afacere incasa bani frumosi, actionarii Codec care se bucurau de aproape jumatate din suma amenzilor de circulatie primite de soferii indisciplinati sunt unii dintre cei mai bogati clujeni: Dan Pop Baldi a detinut 3,95% din actiunile SC Astral Telecom, Urasi Bela, care a facut parte si el din actionariatul Astral cu 3,95% si Valentin Nicola, membru fondator al Astral-ului. Sorin Ghite face parte din grupul actionarilor de la SC Codec. Si el a detinut, de asemenea, 3,95%, din actiunile Astral. Colaborarea autoritatilor clujene cu firma Codec a inceput in ianuarie 2007. In sedinta CJ Cluj din 31 ianuarie 2007, s-a adus in discutie "aprobarea continutului protocolului de cooperare intre Consiliul Judetean Cluj si Inspectoratul de Politie Judetean Cluj si SC Codec SRL". CJ Cluj a prezentat acest protocol si primariilor dintre Cluj si Turda, iar autoritatile locale respective au incheiat contracte confidentiale cu SC Codec.
Codec cu o boare de Vantu
In momentul de fata, actionariatul SC Codecs Electronic Prod ii cuprinde pe administratorii URASI BELA, POP BALDI NICOLAE, GHITE SORIN VOICU, NICOLA OLIMPIU VALENTIN, MECIU EUGENIU ALEXANDRU si asociatii URASI BELA, MECIU EUGENIU ALEXANDRU, POP BALDI NICOLAE, NICOLA OLIMPIU VALENTIN, GHITE SORIN VOICU si MAFTEI CALIN PARAMONT.
Ultimul dintre ei este actionar si la societatea MONEY CHANNEL. In mod bizar, in Romania mai exista o singura societate care are aceeasi denumire, dar un cod unic de identificare (CUI) diferit. Este vorba de The Money Channel, societate patronata de Sorin Freciu si Realitatea Media SA. Aceasta societate este una dintre firmele care formeaza “suveica” lui sorin Ovidiu Vantu, firma obtinand de la stat contracte la suprapret pentru impadurire sau realizare de publicitate pentru diferite consilii judetene. Reporterii Gazeta de la Gazeta de Cluj au incercat sa explice coincidenta de nume dintre aceste doua firme, dar Maftei Calin Paramont nu a raspuns la telefonul de contact al societatii clujene.
Radare cu istorie
La inceputul anului 2007, SC Codec a incheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj si Consiliul Judetean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe in mai multe localitati din judet. Dupa un an de la incheierea actului, CJ Cluj a decis sa se retraga din asociere, intrucat mai multe primarii au fost amendate pentru nerespectarea legii achizitiilor publice. IPJ Cluj a oprit functionarea acestor radare la sfarsitul lunii aprilie 2009, lucru care s-a intamplat la nivel national.
Razvan Robu
