Bătându-şi joc de oamenii din cartierul Gheorgheni, Virgil Ardelean şi asociatul lui Codruţ Marta dau lovitura în imobiliare

671
ARHIVA. Fotografie realizata in Bucuresti, 5 februarie 2004. Virgil Ardelean demisionat din functie de sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a MAI, joi, 20 iulie 2006.

Fostul şef al DGIPI din cadrul Ministerului de Interne, Virgil Ardelean, împreună cu fiul chestorului şi cu Dan Dunca, un jucător pe piaţa imobiliară edifică un proiect imobiliar în cartierul Gheorgheni. Afacerile lui Dunca se leagă şi de o serie de nume controversate, cum ar fi cel al lui Codruţ Marta, mâna dreaptă al lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF.

”Vulpea” şi-a băgat coada în afaceri

După pensionare, Virgil Ardelean, fostul şef al DGIPI, s-a lansat în afaceri. Iniţial el s-a axat pe activităţi detectivistice prin intermediul firmei Arvifox Vision Security. După aceea, la sfârşitul anului 2013, Virgil Ardelean împreună cu fiul lui, Alin, au deschis firma Arvifox Real Estate Solutions care se ocupă de promovare imobiliară. În 2016 această societate a avut o cifră de afaceri de 0,  profitul fiind pe minus în ultimii doi ani.

herculane nr. 1 (2)

Astfel că, cu firma plină de datorii, chestorul Virgil Ardelean, zis şi ”Vulpea” a intrat cu buldozerele în cartierul Gheorgheni, un cartier liniştit construit acum 50 de ani după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement. Fostul şef de la Doi şi-un Sfert este implicat în proiect prin intermediul firmei Arvifox Real Estate Solutions SRL, iar Dan Dunca prin firma Duncan Real Estate. Proiectul imobiliar va avea 12 niveluri (două subsoluri + parter + mezanin + 7 etaje + etaj retras), iar investiţia va fi de aproximativ 11,5 milioane lei.

Încă din anul 2015, beneficiarii proiectului au elaborat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), însă abia în luna decembrie 2017 aceştia au primit autorizaţia de construire. Imobilul ce va avea locuinţe + birouri/spaţii comerciale se va construi în locul complexului Feleacul, pe strada Herculane nr. 1, lângă Biserica Sfântul Dumitru cel Nou.

În martie 2015, în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), primarul Emil Boc a amânat dezbaterea proiectului punctând că e nevoie de dezbatere publică, că nu se impune accesarea POT (procentul de ocupare a terenului), CUT (coeficient de utilizare a terenului) la maxim şi că zona e viitoare zonă de agrement a oraşului, cartierul Gheorgheni fiind singurul cartier neafectat al oraşului.

Un an mai târziu, în 2016, Ligia Subţirică, pe atunci arhitectul şef al municipiului şi Corina Ciuban, director executiv, au arătat că: ”Studiile premergătoare PUZ-ului au subliniat oportunitatea realizării unei astfel de investiţii în zona amplasamentului studiat. Argumentele sunt numeroase şi ţin atât de amplasare cât şi de funcţiunea necorespunzătoare din prezent, parcela reprezentând o ”insulă” izolată cu activităţi de prestări servicii, alimentaţie publică şi comerţ în centrul urban (…). Toate studiile care s-au elaborat anterior relevă posibilitatea construirii pe acest sit în condiţii optime, pe baza documentaţiilor anterior aprobate şi a prezentei documentaţii, neexistând impedimente în acest sens. Circulaţia auto şi pietonală se va reconfigura, cu acordul proprietarului terenului, în raport cu vecinătăţile, respectiv: aleea Herculane: la profil de 6 m carosabil + trotuare, de la zona reglementată până la str. Unirii şi crearea a două legături pietonale între investiţie şi aleea Slănic. Având în vedere necesitatea stabilirii reglementărilor în vederea construirii şi amenajării zonei, susţinem aprobarea documentaţiei”

În cele din urmă, proiectul imobiliar iniţiat de fostul şef al DGIPI, Virgil Ardelean şi de omul de afaceri clujean Dan Dunca a trecut fără nici o problemă prin comisiile de specialitate din cadrul primăriei clujene.

 

Clujenii i-au dat cu flit lui Virgil Ardelean

Pe de altă parte, clujenii din cartierul Gheorgheni şi arhitectul Radu Spânu, au atras atenţia anii trecuţi că edificarea investiţiei lui Ardelean şi Dunca nu prea are ce căuta în zonă.

Vecinii proiectului urbanistic sunt nemulţumiţi de următoarele aspecte: numărul locurilor de parcare şi de accesele auto, de faptul că lipsesc copacii din prezentarea planului de amenajare, de distanţa de 10 metri faţă de biserica Sfântul Dumitru cel Nou, de faptul că imobilele sunt prea înalte, de inexistenţa frontului stradal, de faptul că maşinile din jurul Complexului Feleacul vor trebui să îşi găsească alte locuri de parcare şi de lipsa unei prezentări volumetrice.

Arhitectul Radu Spânu a făcut o notă de protest referitoare la acest proiect la care au semnat 134 de persoane din zonă. ”Menţionăm că prevederile PUG, cel actual şi cel în curs de avizare, interzic construirea acestui tip de obiectiv (2S+P+M+*E+1R). Din nou se reduce suprafaţa spaţiilor verzi, se compromite funcţionarea parcului adiacent de pe str Slănic, recent amenajat din fonduri publice, parc ce deserveşte partea nord-vestică a cartierului Gheorgheni şi blocurile Interservisan. Se supraîncarcă circulaţia rutieră. Soluţia propusă de a descărca întreaga circulaţie pe str. Slănic şi pe str. Herculane, care are un singur fir de circulaţie cu sens unic, nu este corespunzătoare. Realizarea unei construcţii cu 11 nivele supraterane nu se încadrează cu specificul şi destinaţia zonei, s-a întocmit un studiu de însorire?”, se întreaba arhitectul Spânu.

Cristian Bănuţ, arhitect în cadrul Arhimar Serv, care a elaborat planurile proiectului imobiliar spune că afirmaţiile făcute de Radu Spânu au un caracter instigator, eronat şi maliţios, având caracterul de a-i induce în eroare pe cei peste 100 de semnatari ai petiţiei. ”Documentaţia nu propune nici diminuarea spaţiilor verzi şi nici afectarea funcţională a parcului, întrucât construcţiile  se vor realiza strict pe parcela pe care în prezent nu există spaţii verzi, ci doar construcţii şi spaţii betonate, parcela aflându-se în proprietatea beneficiarilor proiectului şi nu în interiorul parcului”, a explicat Bănuţ.

 

Partenerul lui ”Vulpea”, asociat cu un ”most wanted”

Afacerile lui Dan Dunca se leagă şi de o serie de nume controversate, cum ar fi cel al lui Codruţ Marta, mâna dreaptă al lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF.

Dunca şi Marta au fost asociaţi în cadrul firmei Bethaland Invest, iar în martie 2012 Dunca şi soţia lui, Maria, şi-au cedat acţiunile din această firmă lui Codruţ Marta, care a devenit acţionar majoritar în firma respectivă, împreună cu Dobra Calin Gabriel.

Potrivit procurorilor, cu trei luni înainte de dispariţie, Codruţ Marta a cumpărat împreună cu mai mulţi asociaţi un teren de 18.200 mp în Bulevardul Bucureştii Noi. Anchetatorii susţin că Marta împreună cu Răzvan Marian Răzvan şi Călin Gabriel Dobra au cumpărat de la firma Beta Impex 93 SRL, la care sunt asociaţi britanicii Rowley Jhon şi Scott Cathreine Patricia, prin intermediul SC Bethaland Invest SRL Cluj-Napoca, terenul respectiv.

“În data de 15 februarie 2012, Călin Gabriel Dobra l-a împrumutat pe Dan Nicolae Dunca, în calitate de asociat la SC Bethaland Invest SRL, cu suma de 1,75 milioane de lei. În aceeaşi zi, Răzvan Marian Anca a împrumutat firma Bethaland Invest SRL cu suma de 2,4 milioane de lei, în timp ce Codruţ Alexandru Marta a procedat similar cu suma de 2,8 milioane de lei, sumă de bani cu privire la care există suspiciunea că ar proveni din activitatea infracţională a acestuia. La rândul său, la aceeaşi dată, Dan Nicolae Dunca a achitat suma de 5,584 milioane de lei către Beta Impex 93 SRL şi 1,361 milioane de lei către Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în contul datoriilor SC Beta Impex 93 SRL”, susţin procurorii.

 

Afaceri pe linie profesională

După pensionare, Virgil Ardelean şi-a deschis firma asigurare de pază şi protecţie Arviprot Security, iar Arvifox Vision Security şi Arvifox Real Estate Solutions le conduce împreună cu fiul său. Pe lângă cele două din urmă, Alin Ardelean este implicat în mai multe firme: Zoono Romania S, asociat în cadrul Rofruct International (împreună cu multimilionarul Mihai Miron, preşedintele Ropharma ) şi Sectag Eastern Europe, care se ocupă de “comerţ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaţii”, iar prin această societate este asigurată tehnica necesară filajului. În această firmă mai este asociat şi Vasile Staicu, din Timişoara, care în 1989 era căpitan în Miliţia Timiş şi a luat parte la evenimentele Revoluţiei, fiind descoperit cu urme de praf de puşcă pe mâini. Ulterior, Staicu a fost şef al SIPA din cadrul Poliţiei Timiş, dar a ieşit la pensie.

Însă, ţinând cont de faptul că Virgil Ardelean, după ce a plecat de la şefia DGIPI, şi-a păstrat în funcţiile de conducere ale instituţiei de control doar persoane din cercul de apropiaţi, astfel că activităţile de detectivi ar fi putut realizate cu resursele Direcţiei. După ce Virgil Ardelean a ieşit la pensie, pe la şefia DGIPI s-au perindat Gelu Drăjneanu, care este vecin cu Constantin Dârnă,  fostul prim-adjunct al lui Virgil Ardelean. De asemenea, şi Gelu Drăjneanu, care este şi avocat, avea firmă de detectivi. După alte câteva scandaluri, la şefia DGIPI a fost Gelu Marin Oltean, fost ofiţer de poliţie la Cluj şi unul dintre “protejaţii” lui Virgil Ardelean.

Conform unei anchete publicate de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (crji), Mirela Sanda Oltean, soţia fostului şef al DGIPI, a făcut afaceri cu un controversat om de afaceri italian, fost senator, implicat în scandaluri de corupţie în Italia şi Canada. În România, asupra italianului au planat suspiciuni de evaziune fiscală.

Gelu Oltean a fost cercetat penal alături de alţi trei chestori de poliţie şi doi comisari şefi, pentru că luau bani din bugetul instituţiei. Gelu Oltean a fost şeful DGIPI până în 2014, când a fost eliberat din funcţie de premierul Victor Ponta, la propunerea lui Gabriel Oprea.

Motivul demiterii ar fi fost implicarea lui Gelu Oltean în dosarele Uioreanu şi Isăila. Fostul şef al DGIPI negocia cu fostul preşedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu, trimis în judecata pentru corupţie. Procurorii DNA au început urmărirea penală a chestorului de poliţie sub acuzaţiile de delapidare, fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here