Peștii au devenit o prezență rară în râul Bistrița Ardeleană, mai ales pe teritoriul municipiului, unde pescarii nu mai prea se înghesuie. Într-un studiu care vine să propună și un proiect de refacere a ecosistemelor acvatice, Apele Române spun că actualele lucrări realizate acum decenii și ignorarea râului din partea autorităților au dus la dispariția unor specii de pești.
Lucrările la pragurile pentru pești din Bistrița Ardeleană, realizate acum câteva decenii au dus la dispariția din apa râului a unor specii precum scobarul sau morunașul, care reprezentau o prezență istorică în râu. O spune un proiect depus de Apele Române la Agenția pentru Protecția Mediului.
Culmea, tocmai aceste praguri dacă erau făcute cum trebuie aveau rolul să ajute peștii ca să poată migra de-a lungul râului: „Se preconizează că aceste praguri reprezintă un motiv important din cauza căruia a scăzut diversitatea biologică. Specii migratoare de pești cum sunt scobarul și morunașul care istoric erau întâlnite pe cursul râului Bistrița, astăzi nu se mai întâlnesc, cel mai probabil din cauza pragurilor”, notează specialiștii Apelor Române, în proiect.
Dacă nu se va face nimic pentru corectarea situației actuale, pe termen mediu și lung, din cauza imposibilității faunei piscicole de a migra de-a lungul râului, există riscul ca și alte specii să dispară de pe anumite tronsoane de râu.
„Impactul alternativei 0 (adică a nu face nimic) asupra factorului de mediu apă este moderat, iar intensitatea sa va crește cu timpul, fiind vorba atât de impact pe termen scurt, cât și lung, Datorită modificărilor morfologice majore pe care le-a suferit râul Bistrița de-a lungul timpului (se poate considera că activitatea umană cu valențe negative are caracter istoric), calitatea apei a scăzut, după cum se poate observa din valorile prezenta ale ihtiofaunei, raportate la sursele biografice de acum zeci de ani. Dacă nu se vor lua măsuri concrete această stare de degradare va continua și va genera degradări semnificative ale echilibrului speciilor și a diversității. În situația în care nu se va interveni asupra structurilor care limitează conectivitatea longitudinală migrarea ihtiofaunei va fi în continuare afectată și habitatele vor fi fragmentate”, se mai arată în proiect.
„Casa peștilor”, reamenajată cu 14,2 milioane de lei
Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa vrea să refacă ecosistemele acvatice, cu 14,2 milioane de lei. Deși este vorba despre o sumă consistentă, instituția încă nu a găsit finanțare pentru aceste lucrări. Durata estimată de execuție a lucrărilor propuse este de 13 luni, termenul limită de finalizare fiind 31 decembrie 2023.
Instituția va reamenaja scările pentru pești pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri. Mare parte din lucrări se vor concentra pe intravilanul și extravilanul municipiului Bistrița, partea cea mai afectată de intervenția omului, după cum spune și proiectul depus la APM:
„Corpul de apă are o lungime de aproximativ 20 de km și a fost declarat corp de apă puternic modificat datorită regularizărilor pe mal aduse acestuia, în secial în intravilanul orașului Bistrița. Regularizările au în general rol de protecție împotriva eroziunii fluviale. De asemenea, pentru evitarea adâncirii tavegului și subspălării structurilor, în trecut s-au montat praguri de fund și de cădere. Astfel, unele praguri reprezintă o barieră în migrația unor specii de pești în special pe direcția aval-amonte. Pe direcția amonte-aval, la ape mari, unele specii pot trece peste aceste praguri. De altfel, datele istorice confirmă existența unor specii migratoare pe acest tronson de râu, specii care nu au mai fost observate astăzi”.
Lucrările propuse prin proiect vor lua forma unor elemente de infrastructură specifică migrării peștilor, respectiv 7 scări de pești și două praguri existente a căror amenajare presupune realizarea unei pante mai lină pentru a facilita migrarea speciilor de pești pe direcțiile aval-amonte și amonte –aval.
Prin cele 7 scări și a celor două praguri mai mici, se urmărește punerea în contact a populației din aval cu cele din amonte și eliminarea presiunii asupra populațiilor de pești deja afectate.
Pe termen scurt, lucrările vor avea impact negativ asupra mediului
Procentual raportat la întregul proiect, scările de pești reprezintă aproximativ 85-90% din lucrările totale și doar 10-15% reprezintă lucrările adiacente. Asta nu înseamnă că lucrările nu vor avea impact asupra mediului. Se vor utiliza autobetoniere, buldozere, excavatoare, autocamioane, mașini de compactat.
Lucrările vor avea un impact negativ, prin emisiile atmosferice asociate activităților de transport și manipulare a materialelor rezultate, precum și datorită operațiunilor desfășurate. Totodată funcționarea utilajelor și a mașinilor pentru transport generează emisii atmosferice rezultate din arderea combustibililor. Efectul negativ al tuturor acestor surse de impact este unul reversibil, care va dispărea odată cu încheierea lucrărilor, ne asigură Specialiștii de la Apele Române.
Se va înregistra un impact negativ asupra solului datorat inclusiv organizărilor fronturilor de lucru prin afectarea solului adiacent structurilor prin excavare și tasare. Impactul a fi însă local și nesemnificativ chiar și pe termen scurt.
Pentru a evita traversarea prin apă a utilajelor cursul, râul se va canaliza temporar prin țevi de oțel, peste care se vor plasa rampe de metal pentru accesul utilajelor și pe malul opus al râului unde condițiile nu permit accesul de pe ambele maluri. După finalizarea proiectului, batardoul se va demonta începând din aval spre amonte și se va avea în vedere aducerea la starea inițială a talvegului râului Bistrița.
În aprilie-mai nu se vor realiza lucrări, pentru a preveni impactul asupra generației tinere a faunei piscicole. Pentru toate structurile (cele 9 praguri) se vor realiza lucrări de igienizare în zona pragurilor, înainte și după realizarea lucrărilor. Lucrările de igienizare sunt reprezentate de eliminarea deșeurilor și corpurilor străine din albie, pe o distanță de aproximativ 30 de metri aval și amonte de praguri. Acest lucru asigură o funcționare imediată și previne apariția rapidă a colmatării în scara de pești. Se va reface, de asemenea, și vegetația de pe maluri.
„În zonele de execuție a lucrărilor directe albia râului va fi readusă obligatoriu la stadiul inițial. Se vor reface zonele afectate de lucrări de decopertare, prin reducerea terenului în starea inițială, inclusiv cu reinstalarea vegetației acolo unde este afectată, prin așternerea unui orizont de sol fertil la suprafață și asigurarea regenerării naturale cu specii de plante locale. Suprafețele de teren destinate organizării de șantier vor fi eliberate și redate cadrului natural, în stare nealterată”, se mai arată în proiect.
Proiectul se suprapune cu programul de golire a lacului Colibița, care, se pare este programată pentru anul viitor. Programul de golire e programat pentru perioada septembrie-octombrie, martie-aprilie, iar în unele locuri, nivelul apei va crește și cu 80 de cm.
Odată ce peștii vor fi mai prezenți în râul Bistrița Ardeleană, ABA Someș-Tisa susține că va fi încurajată și dezvoltarea pescuitului de agrement, ca activitate de petrecere a timpului liber.
