Dosarul în care Valentin Pintilei din Tărpiu a fost acuzat de omor, iar mai apoi achitat de Tribunalul Bistrița-Năsăud din lipsă de probe suficiente, se apropie de final, la Curtea de apel Cluj, acolo unde procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a atacat sentința instanței de fond. Judecătorii clujeni au rămas în pronunțare încă din luna iunie.
Valentin Pintilei a fost acuzat de procurori, în 2019, că și-a bătut crunt cumnatul, după ce acesta a intenționat să plece, acasă la Rodna, de la ferma la care ambii lucrau ca zilieri, iar în urma loviturilor bărbatul a murit.
Concret, procurorii au susținut că Pintilei a încercat să-și convingă cumnatul să nu plece, să mai rămână până a doua zi când va găsi pe cineva care să îl înlocuiască. Astfel, tărpiuanul i-a telefonat unui alt bărbat (martor în dosar), căruia i-a spus că o să-l bată pe cumnatul său dacă nu va înțelege de vorbă bună să rămână. Ba a sunat-o și pe soția rodneanului, nimeni alta decât propria soră. Surorii, i-a expus situația, Pintilei sperând că femeia și-ar putea îndupleca bărbatul să mai rămână până a doua zi. În același timp, tărpiuanul era conștient că al său cumnat este o persoană foarte încăpățânată și greu de înduplecat.
„P-ăsta poţi să-l baţi cu toată pădurea, că tăt a lui o ştie”, i-a spus Pintilie surorii sale.
Ceva mai târziu, i-a trimis femeii și un mesaj telefonic: „io til bat pe acesta spunei să stea până miercuri până îi bine”.
A doua zi, cumnatul lui Pintilei a fost găsit mort.
Probele nu au fost convingătoare pentru instanța bistrițeană
În ianuarie 2022, bărbatul a fost trimis în judecată, iar după aproape 2 ani de procese, judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au spus că la dosar nu sunt probe clare și fără de tăgadă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cum spun judecătorii, care să demonstreze că Valentin Pintilei este într-adevăr autorul faptei.
Drept urmare, Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis să pronunțe o soluție de achitare a bărbatului.
“Problema deosebit de greu de desluşit în cauză din perspectiva instanţei este însă aceea dacă în noaptea de 19/20.04.2019 inculpatul a fost cel ce a aplicat acele lovituri puternice care au produs leziunile corporale traumatice grave în urma cărora a survenit decesul victimei. Inculpatul avea fără doar şi poate motiv, de agresat victima în acea seară a agresat-o cu siguranţă, consumând în acele împrejurări o cantitate mare de alcool, astfel că nu-şi aminteşte tot ce a făcut în noaptea respectivă, existând în plus declaraţii de martori în sensul că atunci când consumă alcool inculpatul devine agresiv. (…)
Față de toate cele de mai sus, conchide instanţa că majoritatea covârşitoare a probelor conduc înspre vinovăţia inculpatului, fără a exista însă, e adevărat, o certitudine în acest sens.
Prin prevederile art. 327 C.pr.pen., legiuitorul a reglementat standardul de probă ce urmează a fi avut în vedere de procuror la momentul emiterii rechizitoriului, ca fiind cel al suficienţei probelor din care să rezulte că inculpatul a comis infracţiunea de care este acuzat – «probe necesare».
În ceea ce priveşte hotărârea instanţei însă, condamnarea se dispune, potrivit art. 103 alin. 2 C.pr.pen. teza finală, doar atunci când judecătorul are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Este adevărat că în cauză au existat momente, chiar şi în cursul cercetării judecătoreşti care au generat sentimentul că inculpatul nu este sincer, în acest sens fiind chiar rezultatele testărilor poligraf, acestea putând constitui însă, în opinia instanţei, doar indicii ce trebuie coroborate cu probe certe de natură a întemeia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, o soluţie de condamnare pentru o faptă atât de gravă. Aceasta întrucât, după cum rezultă din literatura de specialitate, înregistrările poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii utilizaţi în detecţia nesincerităţii fiind dependenţi de manifestările emotive, de forma în care se manifestă simularea şi de calea periferică a evidenţierii ei, existând factori frenatori de natură a influenţa negativ detecţia simulării (cum ar fi de ex. nervozitatea excesivă determinată de frica de a fi bănuit pe nedrept, stări fiziologice proaste, ş.a., în cauză expertul criminalist făcând trimitere la consumul de alcool iar inculpatul la frica de a nu fi curentat).
Potrivit art. 4 alin. 2 C.pr.pen., după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului, instanţa putând pronunţa o hotărâre de condamnare doar dacă constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
Jurisprudenţial s-a arătat că prezumţia de nevinovăţie, chiar dacă nu este de natură a conduce la stabilirea adevărului într-o cauză penală, protejând atât persoanele care în realitate au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, cât şi pe cele nevinovate, constituie elementul central al raţionamentului judecătorului, care va trebui să dispună întotdeauna o soluţie de achitare în cazul în care din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpatului.
Față de toate cele redate mai sus, după o cercetarea amănunţită a actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa apreciază că nu se poate dispune în cauză condamnarea inculpatului Pintilei Valentin, neavând convingerea intimă că acuzaţia adusă acestuia prin rechizitoriu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, atâta timp cât din probele administrate rezultă că în intervalul de timp în care a fost agresată victima era plecată de la fermă, având intenţia de a se deplasa înspre casă, existând astfel posibilitatea teoretică de a-i fi fost aplicate lovituri de către terţe persoane”, a arătat Tribunalul Bistrița-Năsăud în motivare.
În apel, apărarea îi face varză pe anchetatori
Bineînțeles, procurorii nu au fost de acord cu sentința tribunalului și au atacat-o la Curtea de Apel Cluj, unde au cerut condamnarea lui Pintilei. În timpul procesului derulat la Cluj, Parchetul a solicitat reaudierea a trei dintre martori, cerere încuviințată de instanță.
De cealaltă parte, apărarea a cerut menținerea sentinței de achitare pronunțată de instanța de fond, ca temeinică și legală, întrucât nu există probe din care să rezulte vinovăţia inculpatului cu privire la infracţiunea de omor.
Astfel, avocatul lui Pintilei a pus accent pe neconcordanțele din certificatele medico-legale, dar și pe modul în care s-a făcut cercetarea la fața locului de către polițiști. Avocatul a subliniat că medicul legist care a analizat corpul victimei în data de 22 aprilie, a relatat inițial faptul că victima a decedat având un traumatism sever ca urmare a unui accident de circulaţie, iar mai apoi, fără a mai analiza corpul victimei, la două luni de zile după ce s-a dispus un raport de expertiză, acelaşi medic legist a spus că decesul s-a datorat unor lovituri repetate cu piciorul în zona femurului, respectiv lovituri repetate prin cădere sau lovire ori, toate aceste aspecte sunt într-o contradictorialitate.
“Aşa fiind, toate aceste contradicţii nu poate decât să-i profite inculpatului.
Medicul legist, în certificatul medico legal pe care l-a eliberat iniţial şi pe urmă în concluziile raportului de expertiză, a arătat faptul că victima a decedat în urmă cu 12- 40 ore de la momentul găsirii cadavrului. Ulterior, acelaşi medic legist a indicat că perioada la care este posibil să fi decedat victima este cuprinsă între 12 – 40 ore de la momentul analizării cadavrului.
În actul de sesizare, inculpatul a fost trimis în judecată în data de 19 pe 20 aprilie 2019 pentru că în urma exercitării unor violenţe asupra victimei a săvârşit infracţiunea de omor. Dacă se coroborează acuzaţia cu actele medico legale, rezultă că este imposibil ca inculpatul să fie autorul infracţiunii de omor atâta timp cât victima a fost analizată de medicul legist doar în cursul zilei de luni în jurul orei 12.00. Ori, dacă se dă timpul înapoi cu 40 de ore ar însemna că victima a murit undeva sâmbătă după masă cel mai devreme şi cel mai târziu duminică dimineaţa”, a arătat avocatul lui Pintilei în fața instanței de la Curtea de Apel Cluj.
Solicită a se observa că cercetarea la faţa locului s-a făcut într-un mod dezastruos. Primul care a ajuns la faţa locului a fost poliţistul (…) care a fost audiat ca martor şi care a efectuat nişte fotografii cu telefonul mobil, nu a observat urme de violenţă la nivelul feţei şi a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală acele fotografii.
Faptul că s-a făcut o cercetare la faţa locului în mod precar este dovedit ulterior şi prin răspunsul oferit de IPJ Bistrița-Năsăud în sensul că cei trei poliţişti care au făcut cercetarea la faţa locului au primit mustrări tocmai datorită acestui aspect.
Mai mult, în noaptea de 20 aprilie, organele de poliţie din localitate au dorit să oprească două autoturisme şi anume un autoturism de teren şi un autoturism (…).
Coincidenţa face că poliţiştii care patrulau în acea seară nu au reuşit să oprească acele autoturisme care s-au îndepărtat astfel încât organele de poliţie nu au descoperit cine sunt şoferii. Abia după 3-4 zile, poliţistul care a fost în tură de noapte în seara respectivă a efectuat o adresă pentru a vedea cui aparţine maşina şi ulterior a fost identificat şoferul. Unul dintre şoferii celor două autoturisme, respectiv a autoturismului (…), în seara de 21 aprilie s-a sinucis, acesta fiind băiatul unei familii care are o fermă alăturată fermei martorului (…). Din relatările inculpatului rezultă că exista o relaţie de duşmănie între ei pentru că vacile intrau pe terenurile fiecăruia dintre ei, existând această presiune. Organele de cercetare penală nu au continuat cercetările în acest sens, au audiat şoferul autoturismului de teren şi în urma interceptărilor s-a stabilit că încearcă să influenţeze într-un fel ancheta însă la analiza autoturismului nu s-au descoperit bunuri din care să reiasă că a fost implicat într-un accident de circulaţie”, a reținut instanța din apărarea formulată de avocatul lui Pintilei, conform încheierii ședinței de judecată care a avut loc în luna iunie la Curtea de Apel Cluj.
Deși instanța ar fi urmat să se pronunțe la termenul stabilit în luna iulie, în cauză au avut loc două amânări în acest sens, însă este posibil ca Pintilei să afle la începutul lunii octombrie care îi va fi viitorul: unul în libertate, ori unul după gratii.