Bacalaureatul nu reprezintă doar un barometru personal care-i ghidează pe absolvenții de clasa a XII-a. Acesta reprezintă un barometru al performanței și pentru unitățile de învățământ. Din păcate, de ani buni, „corijenţele” constante ale acestui test de performanță sunt unitățile de învățământ din mediul rural, care-și arată și în acest an ineficiența.
Anul acesta, din cei 1.569 de absolvenți înscriși la Bacalaureat, 1.697 au obținut peste 6, media necesară pentru a fi declarați admiși. Promovabilitatea la nivel județean a ajuns anul acesta la 70,92%, cu patru procente peste media națională și cu mai bine de opt procente mai mult decât anul precedent.
Cei mai mulți dintre cei care au fost declarați reușiți, aproape 30% au obținut note destul de mari, între 8 și 9, iar 26% au obținut note cuprinse între 7 și 8. 23,6% au obținut note cuprinse între 6 și 7, adică la limită, iar note cuprinse între 9 și 10 au obținut 20,2%.
Un singur elev a reușit să obțină media 10, spre deosebire de anul precedent, când cea mai mare notă a fost 9,96.
„Liviu Rebreanu” rămâne cel mai bun liceu din județ
Deși singura medie de 10 nu a fost obținută de către un elev de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, acesta rămâne cel mai bun liceu din județ. CNLR, care face colecție de olimpici, a avut anul acesta o promovabilitate de 98,6%, cea mai bună din județ. De asemenea, 6 dintre absolvenții săi se regăsesc în top 20 cele mai mari medii obținute la Bac.
Al doilea liceu din județ este Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, care are 4 elevi în primii 20 și o rată de promovabilitate de 94,6%. Colegiul Național „Andrei Mureșanu” are o rată de promovabilitate de 90,2%, următoarele pe listă fiind Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița și Liceul Teoretic „Solomon Haliță” din Sângeorz-Băi, cu o rată de promovabilitate de 87,5%.
Examenul de Bacalaureat, alături de cel de Evaluare Națională, reprezintă cel mai viabil barometru de performanță, care practic ajută liceele „de elită” să-și aleagă cei mai buni elevi.
Cei mai mulți dintre acești elevi care ajung la liceele de elită ajung însă dependenți de meditații, pentru a se ridica la nivelul colegilor. Cum se explică atunci faptul că anul acesta singura medie de 10 a fost obținută e către un elev de la Colegiul Tehnic INFOEL și nu e unul de la „Liviu Rebreanu”? Cum se explică de asemenea faptul că cea mai mare notă înregistrată la Liviu Rebreanu este abia pe poziția a V-a în ierarhia mediilor din județ?
Se pare totuși că perseverența și ambiția bate meditațiile. Ioan Scurtu, elevul de la Colegiul Național INFOEL care a luat 10 pe linie demonstrează că meditațiile gratuite de la Centrul pentru Tineret sunt la fel de eficiente ca și cele pentru care părinții cu bani ai elevilor de la Liviu alocă sume frumușele an de an.
Ca să vă faceți o idee, Colegiul Tehnic INFOEL a avut o rată a promovabilității anul acesta de doar 68%, cu 30 de procente mai mică decât Colegiul Național „Liviu Rebreanu”.
Liceele din mediul rural au căzut și anul acesta testul performanței
Dacă în liceele de top, promovabilitatea trece chiar și de 90%, în cele din mediul rural cei care au obținut note de trecere pot fi numărați pe degete în unele cazuri. Cel mai prost stă la capitolul promovabilitate Liceul Teoretic „Henri Coandă” din Feldru, unde dintre cei 8 absolvenți care s-au înscris la examenul de Bacalaureat niciunul nu a reușit să ia mai mult de 6.
Situația e tragică și în cazul Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Maieru, unde din cei 85 de absolvenți înscriși la BAC doar 5 au obținut notă de trecere, ceea ce înseamnă că rata de promovabilitate nu trece de 5,8%.
Următorul pe lista unităților de învățământ neperformante este Liceul Tehnologic Telciu, unde doar 7 elevi din cei 104 înscriși, adică 6,7%, au reușit să promoveze examenul maturității.
Surpriza plăcută vine însă de la Liceul „Radu Petrescu” din Prundu Bârgăului, unde au fost declarați admiși 93 de absolvenți din cei 111 înscriși. Asta înseamnă că rata de promovabilitate ajunge la 83,7%, apropiindu-se vertiginos de primele locuri din clasament când vine vorba despre numărul de absolvenți care au obținut note de trecere la examenul de Bacalaureat.
Cum stau liceele tehnice din orașe, considerată oaia neagră a învățământului liceal
Următoarele pe lista de unități de învățământ neperformante se numără liceele tehnice din orașe. Rata de promovabilitate înregistrată de unele dintre ele este comparabilă cu cea obținută în mediul rural.
Cea mai mică rată de promovabilitate este înregistrată la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Beclean, 15,6%, unde doar 8 absolvenți au luat BAC-ul. Următorul pe listă este Liceul Tehnologic Agricol Beclean, cu o rată de promovabilitate de doar 18,6%. Aici doar 15 absolvenți au reușit să ia note mai mari de 6.
Rata de promovabilitate la Liceul Tehnologic Agricol din Bistrița nu trece de 25,7%, iar la Liceul Tehnologic Forestier Bistrița, puțin peste 30% dintre cei care s-au prezentat la Bacalaureat au reușit să ia note de trecere.
Supriza vine însă din partea Liceului Tehnologic Servicii, unde din cei 27 de absolvenți care au susținut examenul maturității, 18 au reușit și să promoveze. Ce înseamnă asta în procente? Înseamnă o rată de 66,6%, cea mai mare printre liceele tehnologice.
La performanță se pare că a lucrat și Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”, care se număra pe la coada promovabilității anii precedenți. Anul acesta din cei 108 absolvenți care au susținut Bacalaureatul, 67 au reușit să-l și promoveze. Asta înseamnă o rată de promovabilitate de 62%, cu doar 4 procente sub rata națională înregistrată anul acesta.
Cum se lucrează la performanță?
Soluția pare să o fi găsit Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, care vrea să se întoarcă pe locul al II-lea în ierarhia liceelor, deținut până în urmă cu câțiva ani. Acesta a fost devansat de Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud și chiar și de Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean.
Începând din toamnă, secția maghiară o să dispară din Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, întrucât se vor pune bazele unui liceu maghiar. Această mișcare pare să facă bine și la performanță și promovabilitate, dacă luăm în calcul faptul că cei mai mulți dintre cei 10% dintre absolvenții liceului care nu au obținut note de trecere provin de la secția maghiară.
