Nouă persoane au fost anchetate de poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, pentru obţinerea mai multor credite în baza unor documente falsificate.Împotriva celor nouă a fost începută urmărirea penală.
Acte false pe bandă rulantă
Grupările de infractori, mai mult sau mai puţin organizate, produc pe bandă rulantă adeverinţe de venit, în baza cărora diferite persoane respinse iniţial de bănci reuşesc să obţină credite. Această modalitate de a obţine credite în mod fraudulos riscă să se amplifice, mai ales că noul regulament adoptat recent pentru credite defavorizează persoanele cu venituri scăzute, care devin principalele ţinte şi victime ale infractorilor.
Tot mai multe bănci sunt fentate în ultima vreme de diferite persoane sau grupări mai mult sau mai puţin organizate. În multe cazuri, asemenea intenţii ar putea să fie stopate din faşă, dacă infractorii nu ar avea complici în interiorul băncilor. Astfel, ofiţerii de credite aprobă dosare, care au la bază documente doveditoare, adeverinţe de venit, cărţi de muncă, însă false.
Grup infracţional organizat?
Cea mai nouă victorie a poliţiştilor de la Investigarea fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bistriţa-Năsăud (IPJ BN), în lupta de pe frontul infracţionalităţii economico-financiare, se referă la un grup organizat, după cum susţin poliţişti format din nouă făptuitori.
Există o oarecare ciudăţenie în instrumentarea acestui caz, fie şi numai din încadrarea juridică a infracţiunilor comise de grupul de nouă persoane, făptuitori, după cum îi numeşte poliţia în buletinul de presă care a făcut publică speţa. Ciudăţenie care, bineînţeles, naşte nişte întrebări. Una dintre aceste întrebări se referă la cei nouă făptuitori, care aduc mai mult cu un grup infracţional organizat, iar competenţa de instrumentare conform unor reglementări legale, revenea altor structuri. De exemplu, celor de la „Crimă organizată” şi procurorilor DIICOT. Într-o asemenea variantă încadrarea juridică a faptelor comise avea alte dimensiuni.
Reclamaţie cu efect de bumerang
După principiul unde dai şi unde crapă, în data de 23 iulie, anul trecut, la sediul IPJ BN a fost înregistrată o plângere penală, formulată de patru reclamanţi, care, la finalul cercetărilor efectuate de poliţie şi parchet, au devenit „făptuitori”. Un clasic efect de bumerang.
„Hoţul strigă hoţul”
Nu mică le-a fost surpriza anchetatorilor să constate că victime sunt doar unităţile bancare de pe raza municipiului Bistriţa, care într-un heirupism halucinant au dat credite fără o minimă verificare a clienţilor. De asemenea, au mai constatat că între cei patru reclamanţi şi eroul principal al „afacerii”, Maria B.,existau anumite înţelegeri anterioare şi toţi împreună au comis mai multe infracţiuni.
Astfel, Marian B. este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune, deoarece a falsificat documentele necesare obţinerii creditelor bancare respective. Într-o veselie, omul a falsificat documente de încadrare în muncă, de venit pe numele a opt persoane, după care i-a convins, cu intenţie, să prezinte dosarele astfel falsificate unor unităţi bancare în vederea solicitării şi obţinerii de împrumuturi în nume personal, urmând ca banii să fie folosiţi de Marian B. în interes personal şi al societăţilor pe care le patronează.
Caz penal
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi-a însuşit propunerea poliţiştilor şi a demarat începerea urmăririi penale. Este mai mult decât evident faptul că, nu numai Marian B. a înşelat băncile, ci şi cei patru reclamanţi, care i-au dat tot concursul, în special în falsificarea documentelor.
Este bine de ştiut faptul că în asemenea cazuri, după obţinerea banilor, de regulă infractorii dispar, iar răspunzători pentru plata ratelor rămân solicitanţii. În plus, obţinerea de împrumuturi cu documente false se sancţionează penal, chiar dacă ratele sunt achitate la termen.
Ovidiu Tudoran