Nouă persoane au fost anchetate de poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, pentru obţinerea mai multor credite în baza unor documente falsificate.Împotriva celor nouă a fost începută urmărirea penală.

Specialiştii în domeniu recunosc că pe fondul crizei şi recesiunii galopante care a lovit România, infracţionalitatea economico-financiară înregistrează o creştere galopantă. Procurorii şi poliţiştii de la Investigarea fraudelor anchetează din ce în ce mai multe asemenea cazuri. Creditele de consum obţinute fraudulos produc pagube de milioane de euro.
Asemenea gen de infracţiuni fac ravagii şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, cazurile instrumentate dezvăluind doar vârful aisbergului. Amploarea reală a fenomenului este uriaşă.

Acte false pe bandă rulantă

Grupările de infractori, mai mult sau mai puţin organizate, produc pe bandă rulantă adeverinţe de venit, în baza cărora diferite persoane respinse iniţial de bănci reuşesc să obţină credite. Această modalitate de a obţine credite în mod fraudulos riscă să se amplifice, mai ales că noul regulament adoptat recent pentru credite defavorizează persoanele cu venituri scăzute, care devin principalele ţinte şi victime ale infractorilor.
Tot mai multe bănci sunt fentate în ultima vreme de diferite persoane sau grupări mai mult sau mai puţin organizate. În multe cazuri, asemenea intenţii ar putea să fie stopate din faşă, dacă infractorii nu ar avea complici în interiorul băncilor. Astfel, ofiţerii de credite aprobă dosare, care au la bază documente doveditoare, adeverinţe de venit, cărţi de muncă, însă false.

Grup infracţional organizat?

Cea mai nouă victorie a poliţiştilor de la Investigarea fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bistriţa-Năsăud (IPJ BN), în lupta de pe frontul infracţionalităţii economico-financiare, se referă la un grup organizat, după cum susţin poliţişti format din nouă făptuitori.
Există o oarecare ciudăţenie în instrumentarea acestui caz, fie şi numai din încadrarea juridică a infracţiunilor comise de grupul de nouă persoane, făptuitori, după cum îi numeşte poliţia în buletinul de presă care a făcut publică speţa. Ciudăţenie care, bineînţeles, naşte nişte întrebări. Una dintre aceste întrebări se referă la cei nouă făptuitori, care aduc mai mult cu un grup infracţional organizat, iar competenţa de instrumentare conform unor reglementări legale, revenea altor structuri. De exemplu, celor de la „Crimă organizată” şi procurorilor DIICOT. Într-o asemenea variantă încadrarea juridică a faptelor comise avea alte dimensiuni.

Reclamaţie cu efect de bumerang

După principiul unde dai şi unde crapă, în data de 23 iulie, anul trecut, la sediul IPJ BN a fost înregistrată o plângere penală, formulată de patru reclamanţi, care, la finalul cercetărilor efectuate de poliţie şi parchet, au devenit „făptuitori”. Un clasic efect de bumerang.

Cei patru reclamanţi – Ioana R. din Mureşenii-Bârgăului, Maria M. din aceeaşi localitate, Ana C. din Livezile şi Emil R. din Mureşenii-Bârgăului, au formulat şi au depus o plângere penală la poliţie, împotriva unui anume Marian B. din localitatea Coşna, comuna Dorna-Candrenilor din judeţul Suceava, acuzându-l de comiterea unor infracţiuni de fals şi înşelăciune în detrimentul unor unităţi bancare de pe raza municipiului Bistriţa. Concret, cei patru dădeau în vileag faptul că Marian B., în baza unor documente falsificate pe numele lor, Ioana R., Maria M., Ana C. şi Emil R., a contractat mai multe credite bancare.
Cercetările derulate de specialiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul IPJ BN au conturat un prejudiciu cauzat mai multor unităţi bancare de pe raza municipiului Bistriţa de circa 352.600 lei. Astfel, în numele Ioanei R. a fost obţinut un credit de 9.600 euro, în numele Mariei M. – trei credite, de la trei unităţi bancare diferite, în valoare de 3.500 lei, 42.200 lei şi 993 lei, Emil R. – un credit de 20.500 lei, iar în numele Anei C., trei credite de 43.000 lei, 2.613 lei şi 3.000 lei. Extinderea cercetărilor de către anchetatori a dus la stabilirea a încă patru persoane pe numele cărora au fost contractate credite bancare de Marian B. Astfel, Liviu H. apare şi el cu trei contracte de creditate, de 19.000 lei, 7.450 euro şi unul de 25.000 euro, Toader H. – un împrumut de 21.000 lei, Nicoleta H. cu trei împrumuturi de 13.800 lei, 6.400 lei şi 2.500 lei şi ultimul, Vasile H., cu două împrumuturi de 17.500 lei şi 14.500 lei.

„Hoţul strigă hoţul”

Nu mică le-a fost surpriza anchetatorilor să constate că victime sunt doar unităţile bancare de pe raza municipiului Bistriţa, care într-un heirupism halucinant au dat credite fără o minimă verificare a clienţilor. De asemenea, au mai constatat că între cei patru reclamanţi şi eroul principal al „afacerii”, Maria B.,existau anumite înţelegeri anterioare şi toţi împreună au comis mai multe infracţiuni.
Astfel, Marian B. este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune, deoarece a falsificat documentele necesare obţinerii creditelor bancare respective. Într-o veselie, omul a falsificat documente de încadrare în muncă, de venit pe numele a opt persoane, după care i-a convins, cu intenţie, să prezinte dosarele astfel falsificate unor unităţi bancare în vederea solicitării şi obţinerii de împrumuturi în nume personal, urmând ca banii să fie folosiţi de Marian B. în interes personal şi al societăţilor pe care le patronează.

Maria M., Ioana R., Emil R., Liviu H., Toader H., Nicoleta H. şi Vasile H., sunt acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la înşelăciune, deoarece şi-au depus semnăturile pe contractele de credit şi anexele acestora, cunoscând faptul că anumite documente sunt falsificate – calitatea de angajat, veniturile salariale nete, vechimea în muncă, calitatea deţinută. Ca urmare a acestei complicităţi premeditate, fiecare din ei a obţinut de la Marian B. o anumită sumă de bani.
Cercetările poliţiştilor au mai relevat faptul că Marian B. în perioada 25 aprilie 2005 – 30 martie 2007, în calitate de administrator al unui număr de şapte societăţi comerciale, i-a racolat pe cei opt şi i-a convins ca în schimbul unor sume de bani să se implice alături de el la comiterea infracţiunilor respective.

Caz penal

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi-a însuşit propunerea poliţiştilor şi a demarat începerea urmăririi penale. Este mai mult decât evident faptul că, nu numai Marian B. a înşelat băncile, ci şi cei patru reclamanţi, care i-au dat tot concursul, în special în falsificarea documentelor.
Este bine de ştiut faptul că în asemenea cazuri, după obţinerea banilor, de regulă infractorii dispar, iar răspunzători pentru plata ratelor rămân solicitanţii. În plus, obţinerea de împrumuturi cu documente false se sancţionează penal, chiar dacă ratele sunt achitate la termen.

Pentru cei patru reclamanţi – Ioana R., Maria M., Ana C. şi Emil C. – cercetările efectuate le-au schimbat rolurile în piesă, în final au devenind „făptuitori”.

Ovidiu Tudoran

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here