În timp ce judeţul Bistriţa-Năsăud este sugrumat de gunoaie, operatorul depozitului ecologic de deşeuri de la Tărpiu – Vitalia SA – ţine musai de creşterea tarifelor la colectare fiindcă… lucrează în pierdere. Noile tarife au dus la revolta primarilor de Bistriţa, Beclean şi Sîngeorz-Băi care au ameninţat că nu vor semna contractul cu operatorul în noile condiţii. Motivul este unul foarte simplu: Vitalia nu a transportat pe cheltuiala proprie deşeurile deja existente în gropile provizorii de pe raza localităţilor conduse de cei trei edili, aşa cum s-a stabilit iniţial.
Chiar dacă administraţia judeţeană a spus la loc comanda în ceea ce priveşte mutarea deşeurilor din cele trei oraşe, activitatea firmei care manageriază colectarea şi prelucrarea deşeurilor ridică multe semne de întrebare.
Conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a suspus aprobării consilierilor judeţeni, în luna februarie, un proiect de hotărâre care prevedea tarifului de colectare a deşeurilor din localităţile judeţului, de la 42,82 lei/tonă, fără TVA, la 69,74 lei/tonă, fără TVA. Proiectul a fost adoptat, astfel că acest lucruva determina o creştere cu 15 la sută a tarifelor pe care bistriţenii le plătesc pentru serviciile de colectare şi transport al deşeurilor menajere din judeţ. Prin urmare tarifele pe care le vor plăti bistriţenii vor fi în mediul urban de 4,13 lei/lună/persoană faţă de 3,5 lei cât au plătit până acum, iar în mediul rural acestea sunt de 2,09 lei/lună/ persoană faţă de 1,81 lei ca până acum.
Cantitatea e de vină
În şedinţa în care s-a discutat proiectul cu pricina, administratorul judeţului, Florin Moldovan, a explicat şi motivele majorării tarifelor.
„Studiul de fezabilitate a fost adoptat în 2009. Acolo consultantul din acest proiect a făcut o estimare a cantităţilor de deşeuri ce vor ajunge la depozitare. Cantităţile estimate pentru a ajunge la depozitare erau în total de 57.000 de tone. Din situaţiile ajunse la noi în acest moment sunt 44.500 de tone. Articolul 16 din contract spune că în momentul în care cantităţile deviază cu +/- 15% faţă de cele estimate, operatorul este îndreptăţit să ceară ajustarea tarifului. Nu doar cantitatea totală a deşeurilor variază, ci cel mai important aspect – compoziţia acestora. Prin studiul de fezabilitate, Consiliul Judeţean s-a angajat, în 2009, că vor ajunge la Tărpiu 12.000 de compost anual. Cantitatea pentru un an şi şase luni de operare până la momentul actual este zero tone de compost. Din 17.500 de tone de deşeuri reciclabile anual au ajuns la Tărpiu până în acest moment 1.300 de tone; ele erau cele care puteau să compenseze cheltuielile pe deşeurile menajere. Din compost şi din deşeurile reciclabile, operatorul putea să le vândă şi să facă venit şi să susţină acest tarif (n. r. – cel stabilit iniţial) datorită lipsei de deşeuri în cantitate totală şi acestei lipse de în compoziţie, toate costurile pe aceste componente trec pe depozitare”, a spus Florin Moldovan.
Vitalia a încercat să fenteze! Nu i-a ieşit
Modificarea tarifelor la colectare a iscat însă adevărate revolte din partea primarilor din Bistriţa, Beclean şi Sîngeorz Băi care în noile condiţii ar fi trebuit să scoată de la bugetul local aproximativ câte un milion de lei în plus pentru transportul gunoaielor depozitate provizoriu în depozitele temporare existente în localităţile amintite.
Ca să dreagă busuiocul, preşedintele CJ BN, Radu Moldovan, a fost nevoit să aducă modificări, săptămâna trecută, la hotărârea adoptată în luna februarie. Drept urmare, administratorul depozitului – Vitalia SA – este obligat să transporte deşeurile menajere din depozitele temporare din Bistriţa, Beclean şi Sîngeorz-Băi la vechiul tarif. Discutăm însă de circa 70.000 de tone de deşeuri menajere, cantitate care ar acoperi cu vârf şi îndesat golul existent la Tărpiu, aspect care a stat la baza majorării tarifelor în urmă cu două luni. Astfel, la Bistriţa zac pe marginea râului nu mai puţin de 30.000 de tone, la Beclean tot 30.000 de tone, iar la Sîngeorz Băi – 5.000 de tone de deşeuri.
Despre aşa numitul depozit temporar de deşeuri din Bistriţa, aflat pe malul râului, presa locală a tras numeroase semnale încă din 2012 de când acesta şi-a făcut apariţia. Problemele grave au apărut în 2013, când muntele de gunoaie a început să se reverse în apă. Deşi sesizată, Garda de Mediu s-a limitat doar să cerceteze, fiindcă de luat vreo măsură nici vorbă. Realitatea este că la momentul respectiv municipalitatea bistriţeană nu avea nicio variantă fezabilă pentru desfiinţarea haldei respective, spre disperarea locuitorilor din zonă.
Management defectuos?
Depozitul de la Tărpiu a devenit funcţional în 2013, iar colectarea deşeurilor a avut undă verde încă din septembrie anul trecut. La nici jumătate de an, compania de salubritate a început să se plângă din cauza minusurilor înregistrate la buget.
Problema este însă tot în curtea proprie, fiindcă Vitalia nu a reuşit să încheie un număr suficient de contracte cu populaţia pentru serviciile de salubritate prestate, astfel că s-a ajuns la un blocaj. Cel puţin asta declara în urmă cu o lună directorul administrativ al SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, Ştefan Sângeorzan, într-o emisiune televizată.
„Vitalia este, în prezent, într-un mare blocaj, vă spun sincer.Din 322 de asociaţii de proprietari din Bistriţa, 311 nu ne-au plătit banii aferenţi serviciului de salubritate.Sunt peste 400.000 de lei restanţi numai de la asociaţiile de proprietari/locatari.Mai avem de încasat peste700.000 de lei de la agenţii economici. Avem 21 de primării care nu ne-au plătit ridicarea deşeurilor pe septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2014.Noi TVA a trebuit să plătim, salarii, la fel, motorină am plătit, dar banii nu i-am încasat. Îi rugăm pe toţi să înţeleagă că nimeni nu poate face în lumea aceasta un serviciu gratuit. Acesta trebuie să fie cinstit şi corect”, a spus Ştefan Sîngeorzan la Sîngeorz TV.
Pe de altă parte, nici activitatea de colectare a deşeurilor de pe raza localităţilor din judeţ nu funcţionează brici, nu o dată fiind observate în anumite zone mormane de gunoaie pe lângă containerele semi-îngropate pline ochi şi ele.
În plus, activitatea de conştientizare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă pe care operatorul ar fi trebuit să o desfăşoare pe raza judeţului lasă şi ea foarte mult de dorit.
