Deşi ne mai despart câteva zile de startul oficial al campaniei electorale pentru parlamentare, am constatat că aceasta a debutat cu mult înainte. De fapt, dacă stau bine şi mă gândesc în ultimii patru ani am asistat la o campanie electorală continuă, indiferent dacă ne limităm doar la judeţul nostru ori dacă mergem mai departe, la nivel naţional. În ambele cazuri am avut parte de circ, dar mai puţin de pâine.
În perioada care a urmat imediat după alegerile din 2004, a început războiul dintre Băsescu şi Tăriceanu. Şi s-au războit în continuu vreme de patru ani. Mă gândesc că, dacă ar fi colaborat mai mult noi am fi avut doar de câştigat. Aşa au preferat să-şi scoată ochii unora altora precum chiorii, fără să facă mult bine românilor. Cert este că amândoi s-au ghidat după dictonul „dezbină şi stăpâneşte”, sau cel puţin asta au încercat. Doar că ne-am făcut de râsul curcilor şi al Europei cu doi conducători care trag unul cea şi altul hăis. În România nu s-a schimbat mare lucru după 2004. Au rămas aceeaşi corupţi la putere, care continuă să meargă mai departe şi să-şi facă mendrele cu firmele clientelare. De aici nu este decât un pas până la haos. Fiecare face după cum îl taie capul şi nu după cum impune legea.
În Bistriţa-Năsăud se urmează exemplul de la nivel naţional. Războiul este dus aici în Consiliul Judeţean, unde actualul preşedinte nu se împacă cu ideea de a-l avea ca vice pe fostul, adică pe Marinescu. Practic, aici la noi putem vorbi de un război între PD-L şi PSD, pentru că între ei coace buboiul. Din 2004 până prin 2006 am asistat mai ales în timpul şedinţelor de consiliu judeţean la discuţii contradictorii izvorâte nu din interesul de a face ceva bun pentru locuitorii acestui judeţ, ci din orgolii şi interese personale. Pe atunci taberele erau altfel împărţite, deşi combatanţii sunt aceeaşi. Adică de o parte se afla Alianţa DA formată din democraţi şi liberali, şi de cealaltă parte veşnicul PSD. Astăzi lupta este purtată de PD-L împotriva PSD şi PNL. Am ajuns să cred că, de fapt, există o ură nedeclarată între Liviu Rusu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean şi Gheorghe Marinescu, fostul preşedinte al acestui for şi actual pretendent la fotoliul de vice. Este o luptă care a ajuns din nou în instanţă şi care numai Dumnezeu ştie când se va sfârşi. Din cauza acestor orgolii prosteşti judeţul Bistriţa-Năsăud a ajuns după patru luni de la alegerile locale să nu aibă vicepreşedinţi şi instituţia să nu poată funcţiona la parametri normali.
Acum că se apropie alegerile parlamentare, nimeni nu dă înapoi să arate cu degetul spre celălalt şi să-l arate drept vinovat. Toate acestea, pentru cei care intră în cursa electorală înseamnă capital politic. Numai că oamenii nu mai sunt atât de naivi şi nu mai cred în vorbe. Românii au început să conştientizeze că banul public este de fapt banul lor, iar pe aceşti bani potentaţii zilei îşi permit să facă circ.
Şi mai e un aspect – dacă majoritatea candidaţilor au început campania electorală cu mult înainte de startul oficial, mai mult sau mai puţin mascată, încălcând astfel legea, mă întreb dacă putem avea certitudinea că nu o vor încălca şi mai târziu când vor ajunge la osul mult dorit. Mă îndoiesc că vor fi precum sfinţii în icoană.
Liana Mureşan
