Autostrăzile României “se construiesc” în sala de judecată

În prezent, România dispune de 912 km de autostradă, ne aflăm între Irlanda cu 916 și Serbia cu 866, state cu o suprafață teritorială de două ori mai mică. Cărui fapt îi datorăm această statistică? administrație defectuoasă? incompetență? birocrație? Cred că nu greșesc dacă afirm, toate la un loc.

Bucătăria internă este una complicată, de exemplu, autostrada Sebeș-Turda a fost proiectată să aibă 70km, 66 de poduri și spații de servicii, conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acești 70 de km sunt împărțiți în 4 loturi, fiecare lot fiind construit de către alt operator. De aici încep și problemele, dosarele aflate în instanță între CNAIR și firmele care au câștigat licitațiile pentru construcția loturilor.

Astfel, lucrările se sistează iar reînceperea construcțiilor necesită hotărâri judecătorești definitive. Aceste procese se întind pe ani de zile și astfel putem trage o singură concluzie, România bate pasul pe loc. Drumurile sunt inexistente iar oficialii inaugurează în fiecare an frânturi din autostrăzi cu mare fast.

 

Impresa Pizzarotti, este o firmă de construcții italiană care a câștigat licitația pentru construcția lotului 1, al autostrăzii Sebeș-Turda

 

Lungimea acestuia se întinde pe 17 km și nu este finalizat în prezent. În anul 2004, CNAIR și italienii au semnat în noiembrie 2014 iar lucrările au început în decembrie. Lotului respectiv i s-au acordat 22 de luni pentru proiectare și execuția lucrări iar 48 de luni perioada de garanție. În luna decembrie 2020, italienii au predat 15 din cei 17 km de autostradă. În prezent, constructorul lotului solicită suma de 145 de milioane de lei sub formă de daune în urma a 60 de revendicări. Practic, în 16 ani au fost construiți 15 km de autostradă, mai puțin de un km pe an.

De-a lungul timpului au fost invocate diferite motive administrative și legale de ambele părți. Ceea ce este cert este faptul că din anul 2018 și până în prezent, între cele două părți au avut loc cel puțin 10 procese. Dintre aceste acțiuni în instanță, italienii au pierdut 2, au câștigat 3 iar în 4 dosare au făcut recurs. În ultimul dosar, tot constructorii italieni se află în avantaj reușind mutarea procesului de la Judecătoria Alba la Hunedoara.

Asocierea Construct – Spedition UMB -Tehnostrade este cea mai puternică companie românească care se ocupă de construcția de drumuri.

Firma se află sub contract cu statul român din anul 2013 dar cele mai multe licitații au fost câștigate anul trecut, 9 la număr.

Această firmă a rămas în mentalul colectiv în urma scandalului mediatic legat de liliecii aflați pe lotul unde aceștia construiau.

Mai exact, pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, unde stadiul fizic de execuție a lucrărilor a început în anul 2013 și conform contractului, trebuia încheiat după 24 de luni. Bineînțeles că nici acest termen limită nu a fost respectat. Unul dintre motivele care au dus la aceste întârzieri a fost descoperirea unei peșteri cu lilieci în zona dealului Șoimuș. Doar după relocarea liliecilor din această peșteră, în luna august 2017, constructorul a putut să reia lucrările sistate încă din anul 2014.

Cei 22,139 km, ai lotului au fost dat spre utilizare publică, într-un final, în luna august a anului 2019, cu aproape 5 ani mai târziu față de data stabilită inițial în contract.

Nici acest constructor nu a stat departe de sala de judecată, fiind implicat în 12 dosare între 2009 și 2020, cele mai multe dintre ele fiind concentrate în ultimii 2 ani.

În ceea ce privește rata de succes în sala de judecată, UMB se descurcă excelent, a pierdut doar 2 procese, unul dintre ele fiind în favoarea Omniasig Vienna Insurance. Acest proces a început în anul 2014 și s-a încheiat în 2019, din tabăra perdanților făcând parte mai multe firme cu același profil, inclusiv CNAIR.

Patru procese au fost câștigate, unul dintre ele inclusiv pentru admiterea cererii de reevaluare a taxei judiciare de timbru împotriva CNAIR. Un total de 6 dosare se află pe rol în acest moment între constructor și CNAIR.

Aktor Technical, grecii asociați cu Euro Construct

Compania greacă Aktor Technical, este cunoscută în România pentru faptul că au câștigat licitația pentru construcția lotului 2 al autostrăzii Sebeș-Turda. Lucrările celor 24,250 km, au început în decembrie 2014 și au avut patru luni pentru executarea proiectului tehnic și 18 luni pentru executarea lucrărilor. În prezent lotul nu este dat utilizării, se estimează că în decursul acestui an vor putea fi utilizați.

În ceea ce privește dosarele între companie și oficiali români, două la număr, grecii par să aibă câștig de cauză.

În anul 2019, CNAIR a anunțat că Asocierea Aktor – Euro Construct Trading, câștigat licitația pentru lotul 3 al Autostrăzii de Centură București, lungimea lotului este de 17,965 de km și trebuie finalizat conform contractului în 30 de luni.

Alsim Alarko, turcii sunt relativ noi pe piața din România, activează din 2018

Constructorul a câștigat în luna mai a anului 2018, licitația pentru construcția lotului 1 al Autostrăzii Centura București. Acest lot are o distanță de aproximativ 17 km. Lucrările au început în luna aprilie a anului 2019 și conform CNAIR, trebuie să fie finalizate în 42 de luni de la data de începere a proiectării. Aparent, turcii sunt bine văzuți în capitală deoarece în martie 2019 au început lucrările și pentru lotul 2 al Autostrăzii Centura București. Acest lot, are aproximativ 16 km și se preconizează a fi gata în trimestrul IV al anului 2022. În ceea ce privește dosarele dintre companie și CNAIR, în acest moment sunt doar două, ambele în curs de soluționare. Având în vedere precedentul creat cu celelalte firme de construcții, se preconizează că și Alsim vor avea o lungă istorie în sala de judecată.

Cine are de pierdut în urma acestor îngreunări ale construcției drumurilor de mare viteza? ca de fiecare dată cetățenii cărora li s-a promis finalizarea acestuia în timp util. Oare chiar toate autostrăzile României trebuie să fie finalizate cu ajutorul instanței de judecată?

Cum poate fi soluționată această problemă, prin relaxarea condițiilor administrative? Sau prin stabilirea unor termeni și condiții clare în momentul semnării contractului?

Cristian Chiriță