Augustin Vlaicu, bărbatul care în urmă cu 6 ani a ucis, din gelozie, un tânăr de 27 de ani, a fost condamnat de instanța de fond. În urmă cu o săptămână, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința: 10 ani și 6 luni de închisoare, plus plata a 80.000 lei daune morale pentru mama, frații și sora victimei.
Faptele au ieșit la iveală la cinci ani după comiterea crimei, când un bărbat a aflat chiar de la criminal povestea, iar mai apoi le-a spus oamenilor legii. Vlaicu a fost acuzat de omor și arestat preventiv, el fiind după gratii și în prezent.
Procesul a curs foarte repede, Vlaicu fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud în luna mai anul acesta, judecata pe fond începând propriu-zis în luna august, după ce s-a finalizat etapa de cameră preliminară, procesul desfășurându-se pe parcursul a doar patru termene, iar la al cincilea instanța s-a pronunțat.
Faptă comisă în toamna lui 2014
Anchetatorii au stabilit că crima s-a petrecut în jurul datei de 17 septembrie 2014, în locul numit ,,Grădinuţă”. Trupul neînsuflețit al victimei a fost descoperit abia trei săptămâni mai târziu, pe data de 7 octombrie 2014.
În urma examinării medico-legale a cadavrului şi a autopsiei efectuate nu s-a putut stabili cauza şi data morţii, astfel că procurorii au dispus, la acea vreme, clasarea cauzei.
Ulterior, cum Vlaicu s-a tot lăudat încoace și-ncolo cu fapta sa, spre finele lunii septembrie 2020, în urma unui denunț anonim, anchetatorii au demarat o anchetă cu privire la infracțiunea de omor.
În cauză au fost audiaţi o serie de martori indirecţi care au furnizat două versiuni diferite asupra omorului. Una din versiuni indica faptul că vinovată de omor ar fi și concubina lui Vlaicu, conform declarațiilor date de majoritatea rudelor inculpatului, inclusiv cele două fiice ale acestuia, care la data crimei aveau circa 5 ani și erau martori direcți. Un singur frate al acestuia a scos-o din ecuație pe concubina lui Vlaicu. Declarația acestuia coincidea cu alte declarații, dar și cu probele administrate în cauză.
În plus, anchetatorii i-au monitorizat convorbirile lui Vlaicu și au descoperit în urma unei discuții telefonice purtate cu sora sa că fiicele acestuia au fost instruite ce să declare anchetatorilor, astfel încât să reiasă că vinovată de crimă ar fi mama lor. Asta deși inițial Vlaicu în primele declarații ca suspect, iar mai apoi ca inculpat și-a recunoscut faptele
P procurorii au aflat că de fapt victima a încercat să o apere pe concubina lui Vlaicu de acesta când a încercat să o lovească după ce a descoperit că încercase să-l înșele. Așa cei doi bărbați s-au luat la harță, iar Vlaicu s-a dus la căruță și a luat o bară metalică cu care a început să lovească victima până a lăsat-o inconștientă și plină de sânge. În tot acest timp, femeia a încercat să intervină între cei doi, însă a fost lovită de Vlaicu și așa s-a ales cu o cicatrice în zona lombară.
După ce a văzut că tânărul pe care l-a lovit este în agonie, Vlaicu s-a speriat, astfel că și-a luat fetele și concubina și s-au îndreptat spre casă. Femeia a încercat să vorbească despre cele întâmplate cu el, însă Vlaicu a amenințat-o că dacă va discuta cu cineva despre cele petrecute va declara că şi ea a participat la săvârșirea faptei.
A recunoscut crima și a beneficiat de o reducere a pedepsei
Când a ajuns în fața instanței de judecată, Vlaicu și-a dat seama că îl așteaptă ani grei de pușcărie, astfel că s-a gândit că este mai util șă lase minciunile la o parte și să-și recunoască faptele, în condițiile în care toate probele îl indicau ca fiind autorul crimei.
Drept urmare, instanța, constatând că declarațiile martorilor se coroborează cu cea a inculpatului și probele din dosar, l-a condamnat pe Vlaicu la 10 ani și 6 luni de închisoare.
“La individualizarea pedepsei principale şi a modalității de executare, instanța a avut în vedere, în conformitate cu prev. art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptei, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecințelor acesteia- aplicarea de către inculpat, pe fondul consumului de alcool şi a geloziei, de lovituri multiple victimei cu o bară metalică de la căruţă, urmată de abandonarea acesteia în stare gravă, plin de sânge şi gemând, pe o păşune; natura şi gravitatea rezultatului produs- agresiunile exercitate de inculpat conducând în final la decesul victimei; conduita după săvârşirea infracţiunii- inculpatul înţelegând să nu declare nimic poliţiei până ulterior denunţului anonim, aşadar timp de cca 6 ani de zile; s-a avut în vedere pe de altă parte poziţia procesuală sinceră, corectă, exprimată în final de inculpat, atât spre finalul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru infracţiunea de omor, de 10-20 ani, reduse cu 1/3 ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei şi a aplicării procedurii simplificate în cauză.
Pentru toate cele de mai sus, văzând şi faptul că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, dar nici nu a cunoscut condamnări anterioare pentru fapte similare, apreciază instanța că pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare cu executare, amplasată undeva la mijlocul noului interval de pedeapsă (obţinut ulterior reducerii cu o treime), îndreptată însă mai înspre maxim şi mai departe de minim- întrucât prin fapta sa inculpatul a adus atingere valorii sociale fundamentale celei mai importante, respectiv viaţa numitului XXX, este cea în măsură a asigura scopul pedepsei în cauză, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă”, arată Tribunalul Bistrița-Năsăud, în motivarea sentinței.
Obligat să plătească daune morale
Totodată, Augustin Vlaicu este obligat de instanță să plătească celor doi frați ai victimei, mamei acestuia, dar și surorii sale, care s-au constituit părți civile în cauză, câte 20.000 de lei daune morale.
“Pentru a hotărî în acest fel, instanța a pornit de la cererile motivate de constituire parte civilă depuse în procesul penal prin apărător ales de A.A., fratele persoanei decedate, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale (…); de A.B., mama victimei, care a depus ulterior începerii judecăţii un memoriu motivat, de menţinere a constituirii de parte civilă efectuată în cursul urmăririi penale împotriva inculpatului cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune morale (…); de A.C., sora persoanei decedate, care a formulat de asemenea cerere de constituire ca parte civilă cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale (…), la fel ca şi fratele victimei, A.D. (…), toate aceste solicitări arătând că rudele apropiate victimei au fost afectate de dispariția fiului, respectiv a fratelui în condițiile rezultate din cercetări, pârțile civile (…) arătând că un impact emoțional aparte l-a avut asupra lor momentul în care au fost chemați să-și identifice fratele, al cărui corp care se afla într-o stare avansată de putrefacție. Întrucât nu există criterii legale și absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de părţile civile, la stabilirea sumei trebuie avute în vedere consecințele negative suferite de către cei în cauză în plan psihic, importanţa valorilor lezate, măsura lezării lor, intensitatea legăturii afective deduse din gradul de rudenie, relaţiile avute anterior, modul în care se reflectă absenţa defunctului în viaţa rudelor rămase, evaluarea bănească fiind una aproximativă, bazată pe consecinţe de echitate. Dimensiunea traumei dispariţiei fiului, ca şi a fratelui, în condiţii tragice, găsindu-se doar corpul în putrefacţie al acestuia, nu poate fi redată în cifre, însă în baza textelor legale din Codul civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală şi a practicii judiciare în materie, instanţa este obligată să stabilească cuantumul daunelor morale datorate mamei, fraţiilor şi surorii victimei, această evaluare trebuind pe de o parte să nu fie una pur subiectivă, iar pe de altă parte să nu tindă către o îmbogăţire fără just temei, trebuind avute în vedere suferinţele morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului.
Vinovăţia inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanţa apreciază cuantumul despăgubirilor morale solicitat de părţile civile, de 20.000 lei, drept unul rezonabil, prin raportare la gradul apropiat de rudenie al părţilor civile cu defunctul, cu atât mai mult în cazul mamei, persoană care a dat viaţă victimei, ca şi al fraţilor chemaţi să identifice cadavrul pesoanei decedate, acordarea daunelor morale solicitate în acest cuantum fiind pe deplin justificată, fără a constitui, pe de altă parte, o îmbogăţire fără justă cauză, însuşi inculpatul fiind de acord cu plata acestora la termenul din data de 06.10.2022, însă într-un cuantum mult mai redus, de 10.000 lei fiecare, cuantum pe care instanţa îl consideră neîndestulător. Apreciază cu alte cuvinte instanţa că admiterea în totalitate a constituirilor de parte civilă reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat, suma de 20.000 lei fiecare fiind una rezonabilă, acordarea daunelor morale în acest cuantum fiind pe deplin justificată, fără a constitui o îmbogăţire fără just temei”, a precizat instanța în motivare.
