Trei traficanți de persoane, dintre care un individ din Bistrița-Năsăud, au primit pedepse între 4 și 5 ani de închisoare după ce au exploatat prin muncă, în Grecia, zeci de persoane atât din județul nostru, cât și din alte județe din țară, timp ce câțiva ani buni. Și-au bătut joc cumplit de zeci de oameni care, în speranța obținerii unor sume de bani mai mari pentru a-și întreține familiile, au acceptat să meargă la muncă în Grecia, crezând că l-au prins pe Dumnezeu de picior. Procurorilor DIICOT Bistrița-Năsăud le-a luat 6 ani pentru a le trimite în judecată pe cele trei bestii, pentru care viața celor exploatați valora cât un cartuș de armă, iar magistraților de la Tribunalul Bistrița-Năsăud alți 4 pentru a pronunța prima sentință, cu niște condamnări apropiate de minimul de pedeapsă prevăzută pentru o astfel de infracțiune. Acum procesul se desfășoară la Curtea de Apel Cluj, unde doar inculpații au înaintat apel. Procurorii DIICOT BN sunt, se pare, mulțumiți de condamnările obținute.

Ceea ce reiese din motivarea sentinței de condamnare, unde este descris în rezumat rechizitoriul procurorilor, pare desprins din fimele de groază. Toate faptele celor trei acuzați arată urâțenia sufletului lor și lăcomia fără margini pentru bani făcuți pe spinarea altora. Sunt oameni fără scrupule care nu s-au dat înapoi de la amenințări cu moartea și nici de la violențe fizice asupra celor care li s-au împotrivit ori au încercat să scape din iad. Ba chiar prin comportamentul lor, l-au împins pe unul dintre cei exploatați să își ia viața, acesta spânzurându-se de un măslin. Moartea omului nu i-a impresionat absolut deloc, din contră, a fost folosită ca exemplu pentru ceilalți.

Cei trei sunt Ion Voicu, originar din județul Vâlcea, Ileana Pop din județul Suceava și Iosif Boca din Bistrița-Năsăud, acuzați de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane cu zeci de acte materiale.

Dosarul a fost demarat de procurorii DIICOT BN în 2010, iar după 2 ani de anchetă, în noiembrie 2013, dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, unde a stat doi ani pe cameră preliminară, instanța ajungând la concluzia că actul de sesizare a instanței trebuie refăcut, iar urmărirea penală trebuie reluată. Astfel, cauza a fost restituită procurorilor DIICOT, cărora le-a mai luat încă doi ani pentru retrimiterea celor trei inculpați în judecată, în martie 2016.

Ajuns pe rolul instanței, dosarul a stat nu mai puțin de 4 ani, sentința fiind pronunțată în martie acest an, doar pentru acuzația de trafic de persoane.

Magistrații i-au condamnat pe cei trei astfel: Ion Voicu – 5 ani de închisoare, Ileana Pop și Iosif Boca la câte 4 ani și 6 luni de închisoare.

Au acționat încă din 2006. Erau sprijiniți inclusiv de polițiști greci

Conform procurorilor, cei trei au început să comită infracțiuni încă din 2006, sau cel puțin de atunci datează primele probe.

Anchetatorii au arătat că Voicu, Pop și Boca “au constituit un grup infracțional organizat, specializat pe comiterea de infracțiuni de trafic de persoane, în formă continuată, grup la care au aderat și sprijinit (cu acte de executare) multe alte persoane rămase încă neidentificate, grup organizat pe paliere de activitate (la care își aduceau contribuția diferite alte persoane) respectiv recrutarea persoanelor vătămate prin inducere în eroare – transportul persoanelor vătămate – transferarea persoanelor vătămate – cazarea persoanelor vătămate – exploatare efectivă, prin obligarea la muncă forțată a persoanelor vătămate – supravegherea persoanelor vătămate și controlul exercitat asupra persoanelor vătămate”.

Mulți dintre membrii grupării au rămas neidentificați de către anchetatori.

“Grupul infracțional organizat constituit de către inculpații Voicu Ion, zis și Clari, Pop Ileana, zisă și E., Boca Iosif, zis și D., la care au aderat și l-au sprijinit multe alte persoane rămase încă neidentificate care și-au adus contribuția pe fiecare palier de activitate a grupului (respectiv persoanele care s-au implicat în achiziționarea biletelor de transport pentru toate persoanele vătămate (…), reprezentanți ai societăților de transport (…) – care au perceput și comisioane din transportarea persoanelor vătămate, persoanele care și-au adus contribuția pe latura exploatării, supravegherii persoanelor vătămate, transportării acestora la locurile efective de muncă etc. (…), persoanele de cetățenie greacă care asigurau cazarea victimelor, ofițerii de poliție din Grecia care în mod constant au sprijinit grupul infracțional) a existat în perioada 2006 – 2010 ca un grup structurat, format din cel puțin 3 trei persoane, în care membrii grupului au acționat în mod coordonat, pe fiecare palier de activitate, în scopul comiterii, în mod constant și la diferite intervale de timp, de infracțiuni de trafic de persoane, pentru a obține în mod direct beneficii financiare de pe urma exploatării persoanelor vătămate, în principal de la fermierii greci, a avut o continuitate și o structură determinată dar și roluri prestabilite pentru fiecare membru al grupului”, a reținut instanța.

Voicu, capo dei capi

Tartorul clar al grupării infracționale a fost Ion Voicu, cel a stabilit rolul fiecăreia dintre persoanele implicate în exploatarea persoanelor vătămate.

“În cadrul grupului, inculpatul Voicu Ion a avut rolul de lider al grupului, care, în timp, a trasat sarcinile fiecăruia dintre membrii grupului, a finanțat activitățile ilegale ale grupului, a participat prin acte de executare la traficarea efectivă a persoanelor vătămate, a participat prin acte de executare la desfășurarea controlului și al supravegherii persoanelor vătămate traficate, a coordonat întreaga activitate a grupului în așa măsură încât să ducă la îndeplinire scopul grupului infracțional organizat, a fost persoana care a negociat cu fermierii greci toate «contractele – cadru» ce aveau ca obiect prestarea de servicii în agricultură, dar și persoana care a reușit de-a lungul timpului să ascundă descoperirea existenței grupului infracțional organizat și a activităților acestuia, ținând cont de faptul că deși grupul infracțional organizat a existat o perioadă mare de timp și a avut ca principal scop traficarea unui număr foarte mare de persoane acest inculpat nu a suferit nici o condamnare penală, până în prezent, nici în țară nici în străinătate deși activitatea acestui inculpat a fost una deosebit de vastă.

În consecință constatăm că inculpatul Voicu Ion, după ce a constituit grupul infracțional organizat, s-a implicat în mod activ în toate palierele infracționale în care grupul și-a desfășurat activitatea de-a lungul timpului. Astfel, de-a lungul timpului a trasat sarcini membrilor grupului infracțional dar și inculpaților Boca Iosif și Pop Ileana. Inculpatul Voicu Ion, a fost persoana care l-a îndemnat pe inculpatul Boca Iosif să recruteze cât mai multe persoane din comunități rurale în special, apte să fie exploatate prin obligarea la prestarea de munci, în mod forțat, de pe urma cărora membrii grupului și în special inculpatul Voicu Ion să obțină mari beneficii bănești din partea fermierilor greci.

Inculpatul Voicu Ion a fost persoana care, în principal, dar și împreună cu inculpații Boca Iosf și Pop Ileana s-a ocupat de transportul persoanelor vătămate din România în Grecia, în special prin organizarea și finanțarea fiecărui transport în parte și în raport cu fiecare persoană vătămată, inculpatul reușind să obțină în mod facil și rapid din partea firmelor de transport persoane anumite «linii private» de transport persoane pe rutele România – Argos, Grecia. Inculpatul Voicu Ion a fost persoana care a luat legătura cu reprezentanții societăților de transport cărora le plătea câte un comision pentru fiecare persoană vătămată transportată. De asemenea a fost persoana care contracta lucrările cu fermierii greci, care asigura cazarea persoanelor vătămate în condiții inumane, ce au facilitat exploatarea persoanelor vătămate, care întâmpina persoanele vătămate la sosirea lor pentru prima oară într-o țară străină, repartiza grupele de lucru și grupele de persoane la locul de cazare, repartiza persoanele care supravegheau persoanele vătămate să nu fugă, persoana care în mod constant le-a creat în sinea persoanelor vătămate o stare permanentă de îndatorire, prin inventarea de datorii fictive, menite să faciliteze exploatarea persoanelor vătămate, persoana care le-a creat victimelor o stare continuă de temere și de teroare, persoana care pornea împreună cu alți membrii ai grupului infracțional în căutarea fugarilor, urmată de înapoierea acestora la locul de cazare din Grecia, unde fugarii erau bătuți într-un mod brutal, de față cu alte persoane vătămate, ca un exemplu al consecințelor nesupunerii, persoana care transporta persoanele vătămate la locul efectiv de exploatare, prin muncă forțată, respectiv pe plantațiile fermierilor greci.

Mai mult de atât s-a constatat că inculpatul Voicu Ion, zis și Clari a fost persoana care a creat starea de aservire a persoanelor vătămate atât față de el cât și față de ceilalți inculpați, în sensul că persoanele vătămate depindeau efectiv de inculpați chiar și pentru a se alimenta în fiecare zi în Grecia.

De asemenea inculpatul Voicu Ion a fost persoana care a trasat ca și sarcină inculpatei Pop Ileana, așa-numita «contabilitate» a activităților lucrative prestate de către fiecare persoană vătămată, a cheltuielilor realizate pentru fiecare persoană vătămată, a alimentelor consumate de către fiecare persoană vătămată etc. prin intermediul mai multor caiete în care inculpata trecea toate informațiile necesare exploatării persoanelor vătămate.

Din probele administrate în cauză mai rezultă că la informațiile din aceste caiete aveau acces doar membrii grupului infracțional organizat, în special inculpații Voicu Ion, și Pop Ileana, iar această modalitate a contribuit în mod semnificativ la exploatarea efectivă a persoanelor vătămate, de-a lungul timpului, mai ales în condițiile în care persoanele vătămate cunoșteau doar că în mod permanent, în perioadele exploatării, sunt datoare față de inculpați iar pentru a-și plăti datoriile trebuie să muncească pentru aceștia, fără a avea vreo posibilitate de scăpare de sub supravegherea lor realizată în mod coordonat într-o țară străină, unde persoanele vătămate nu aveau niciun venit cu care să se descurce pe cont propriu”, au reținut judecătorii din ancheta procurorilor.

Boca, precum un păianjen: țesea plasa

Bistrițeanul Boca era cel care a recrutat direct sau prin interpuși viitorii sclavi.

„Inculpatul Boca Iosif, zis și D., pe lângă faptul că a participat la constituirea grupului infracțional organizat împreună cu inculpații Voicu Ion și Pop Ileana, a avut ca principal rol în cadrul grupului infracțional organizat realizarea tuturor demersurilor necesare recrutării, prin inducere în eroare, de persoane vătămate din România, din mediul rural, în special, ce au un statut financiar și social precar, dornice să lucreze în străinătate, în speranța unui tr ai mai bun.

Inculpatul Boca Iosif, zis și D., a fost persoana care a recrutat, de-a lungul timpului, aproape toate persoanele vătămate din această cauză, prin inducere în eroare cu privire la condițiile de muncă, de cazare și de viață în Grecia dar care totodată s-a implicat în mod activ în activitatea de exploatare a persoanelor vătămate (așteptarea victimelor la locurile din Grecia de debarcare, plasarea victimelor la locurile de cazare, preluarea actelor de identitate și predarea acestora inculpatului Voicu Ion, inocularea ideii de îndatorare continuă a victimelor față de inculpați dar și a ideii că aceste persoane vătămate nu pot în niciun caz fugi de sub supravegherea inculpaților fără plata contravalorii pretinselor datorii – care erau și de un cuantum ridicat pentru niște persoane vătămate cu un statut financiar precar etc.)”, au arătat anchetatorii.

Suceveanca Ileana Pop avea rol de supraveghetor. Atât al celor care munceau, cât și a banilor încasați de pe urma acestora.

“Inculpata Pop Ileana, zisă și E., pe lângă faptul că a participat la constituirea grupului infracțional organizat împreună cu inculpații Voicu Ion, zis și Clari și Boca Iosif, zis și D., a avut ca rol principal în cadrul grupului realizarea tuturor demersurilor necesare pentru a realiza o aparentă «evidență contabilă» a cheltuielilor și a datoriilor pe care persoanele vătămate, de-a lungul timpului, le aveau în mod constant față de inculpatul Voicu Ion «patronul», evidență contabilă ce a avut de-a lungul timpului rolul de facilita exploatarea, prin obligarea la muncă forțată, a persoanelor vătămate și de-a le face să înțeleagă pe părțile vătămate că ele trebuie să muncească pentru inculpatul Voicu Ion pentru a-și achita pretinsele datorii.

Pe de altă parte inculpata Pop Ileana s-a implicat în mod activ în activitatea efectivă de exploatare a persoanelor vătămate (așteptarea victimelor la locurile din Grecia de debarcare, plasarea victimelor la locurile de cazare, primirea actelor de identitate ale persoanelor vătămate, inocularea ideii de îndatorare continuă a victimelor dar și a ideii că aceste persoane vătămate nu pot în niciun caz fugi de sub supravegherea inculpaților fără plata contravalorii pretinselor datorii – care erau și de un cuantum ridicat pentru niște persoane vătămate cu un statut financiar precar, supravegherea continuă a persoanelor vătămate la locurile de muncă, achiziționarea de alimente pentru persoanele vătămate și înscrierea de mențiuni în caietele asupra cărora doar inculpata Pop Ileana, zisă și E., deținea controlul, în vederea accentuării stării de îndatorire a persoanelor vătămate etc.)”, a reținut instanța din rechizitoriu.

Exploatați fără milă

Indiferent de seriile de români care au ajuns să muncească sub bocancul lui Voicu, infractorii le promiteau inițial salarii frumoase și condiții de cazare decente. Transportul spre Grecia le era plătit de Voicu, urmând ca oamenii să îi returneze costurile din banii câștigați.

Când au ajuns acolo, nimic din ceea ce li s-a promis nu s-a adeverit, banii erau plătiți de cei la care munceau direct lui Voicu, erau cazați claie-grămadă în grajduri, fără minime condiții sanitare, au răbdat foame, au fost bătuți, iar când s-au întors în țară, după o lună sau două de muncă (16 ore pe zilnic, indiferent de condițiile meteorologice), au primit drept rest de plată câteva zeci de euro, astfel încât trebuiau să se împrumute ca să ajungă înapoi în țară.

Cum și cât au pătimit cei exploatați, printre care și mulți bistrițeni, vom arăta în ediția viitoare.

1 COMENTARIU

  1. DA STEIE IN C*R LA MAMA LOR AICI IN ROMANIA… CA SUNT LOCURI de munca SUFICIENTE AICI SI NU-I MUSAI SA MEARGA SA DOARMA PRIN BOSCHETI SI PE SUB GARDURI… PRIN STRAINATATI ! FERMIERII NOSTRI DEMULT SE PLANG CA NU au fortza de munca … si efectiv nu au cu cine face productie aici… acasa, unde nici nu le da nimeni ” in cap „… nici nu trebuie sa doarma pe sub garduri … ori boscheti . Nu le place la contz.arani la ” coada vacii, porcului sau oii” … ca ” pute a tzara ” … da sa stea ca niste sclavi prin strainatate unde-si bat joc de ei, le place … ASA LE TREBUIE !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here