Apostolii cămătăriei cu gulere albe (II)

Problema lui Robertino nu este că unii dintre membrii congregației de la biserică, neamuri sau nu cu el, pot constitui eventual și-un grup infracțional. Nebănuite sunt căile Domnului! Problema lui Robertino ține doar de vechea morală „să faci ce spune popa, nu ce face popa”.

Liderul PNL este acționar la un IFN, adică „instituție financiară nebancară”. Aceste instituții sunt un fel de „Nuțu Cămătaru” aprobate prin lege. Firme de cămătărie legală, speculante ale sărăciei și de spoliere a celor prinși la înghesuială de lipsa de bani.

Cămătăria legală este o pelagră dureroasă pe obrazul societății românești, aidoma cămătăriei ilegale practicate de cocalari celebri. Cămătarii și IFN-urile au protecție tacită pentru că sunt bidoane cu bani la dispoziția celor puternici.

Un IFN care-și face reclamă insistentă pe toate televiziunile anunță pe cei interesați că acordă împrumuturi de maxim 10.000 lei pe o perioadă între 14 și 100 săptămâni. Valoarea maximă a DAE este 5689,98%!. (DAE înseamnă dobânda anuală efectivă, care reprezintă costul total al creditului). În prezentare urmează un „exemplu reprezentativ”: pentru un credit în valoare de 1.000 de RON, pe 18 săptămâni, suma totală de rambursat este de 1637.86 RON. Dobânda anuală efectivă (DAE) este 1794,73% (fixă), dobânda fixă anuală este de 285.64%, iar dobânda aferentă creditului este 437,74% (fixă) în primele 7 săptămâni și 18,07 % (fixă) în următoarele 11 săptămâni”.

O asemenea instituție a jecmănelii patronează și Robertino. Îi spune IFN Comautosport Leasing SRL. Desigur, e legal. Dar poate mai puțin moral.

ȚARA HAIDUCIEI CU LEGEA ÎN MÂNĂ
Au existat câțiva parlamentari preocupați de o lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor abuzive practicate mai ales IFN-urile. Cămătarii gulerelor albe au vegheat și au luat foc. O imensă ofensivă mediatică și de lobby s-a declanșat împotriva fiecărei inițiative care se atingea de dreptul lor la jecmănirea oamenilor aflați la ananghie.

Au intrat în joc tot felul de organizații, care se dădeau peste cap să demonstreze cât de anti-reformă și anti-euroatlantică este o lege care nu-i lasă pe cămătari să pună dobânzi de 5000% pe an!

Tot felul de corporatiști pe la diverse companii străine s-au amestecat în ciorbă, fiecare ținând de codiță câte-un mic IFN pentru zile negre. Vestita AmCham – condusă de niște români de mare viitor – n-a contenit cu proteste care mai de care mai scrobite în aroganță.

Regula este cunoscută: România este obligată să facă tot ceea ce astfel de ong-uri nu tolerează în țările lor de origine. Cota unică de impozitare nu se aplică nicăieri, dar ne este impusă nouă. Ceea ce în occident nu se tolerează în materie de deșeuri, este perfect admis în România. Unii occidentali, mai fraieri, s-au trezit târziu că primirea noastră în Schengen este un avantaj fabulos pentru ei, întrucât vor avea trecere liberă pentru tirurile cu deșeuri.

Robert Sighiartău era în fruntea batalioanelor de luptă. El ataca vehement orice inițiativă de plafonare a dobânzilor, deși se afla într-un conflict de interese cel puțin moral. Dacă nu și într-unul de natură penală, întrucât își folosea funcția politică de secretar general al PNL pentru a-și apăra interesele personale de afaceri. IFN Comautosport Leasing SRL unde era acționar, încheia contracte de leasing cu dobânzi uriașe pentru cei care vroiau să cumpere mașini de la Comautosport, o altă companie de peste drum la care era acționar. Deputatul Sighiartău, secretar general al PNL, avea de suferit în afacerile proprii, în cazul în care proiectul plafonării dobânzilor ar fi devenit lege cu votul subordonaților săi din partid.

CITEȘTE ȘI: Comsig a comis-o din nou

Protecția împotriva dobânzilor excesive a fost reglementată de două ori în Parlament, dar, la sesizarea liberalilor, Curtea Constituțională a respins de fiecare dată reglementarea în cauză. O dată în aprilie 2019, pe motiv că … expunerea de motive era precară și lipsea avizul Consiliului Economic și Social. Și a doua oară în ianuarie 2021, pe motivul…unor definiții imprecise. Curtea nici măcar n-a mai dezbătut pe fond, evitând să se pronunțe dacă plafonarea dobânzilor este permisă sau nu, scrie Cotidianul.ro.

Legea prevedea că piața creditării era liberă, dar într-o plajă rațională, care nu afecta profiturile uzuale ale creditorilor. Se punea însă capăt practicii cămătarilor cu gulere albe, care, asemenea lui Robertino, împrumutau pe cei aflați la strâmtoare cu dobânzi de peste 600% pe an, cu scopul de a le confisca garanțiile de regulă imobiliare ce acopereau de 5-6 ori suma împrumutată.

Prea erau în joc sume imense, parandărături grase și profituri uriașe fără efort ca o asemenea lege să treacă.

Sunt supoziții rezonabile că îngroparea acelei de-a doua legi a fost o condiție pusă de liberali lui Ciolacu pentru realizarea actualei coaliții guvernamentale. Robertino a triumfat. Deocamdată. În septembrie 2021, a fost depus un al treilea proiect de lege, pe aceeași temă a plafonării dobânzilor, scrie sursa citată.

Cât de mare trebuie să fie fost miza bănească pentru a determina o asemenea uriașă mobilizare de forțe, inclusiv până la CCR, care să apere capitalismul de cămătărie sălbatică prin care România a devenit țara haiduciei cu legea în mână?

Citește și: Apostolii cămătăriei cu gulere albe (I)