Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud (APM BN) dă undă verde Planului Urbanistic Zonal aferent pasajului subteran de la gară, din municipiul Bistrița. Conform proiectului, pasajul auto și pentru cicliști vine să îl completeze și dubleze pe cei pentru pietoni deja existent. În cadrul proiectului este prevăzută și modernizarea parcării de lângă supermarketul Carrefour și dotarea acestuia cu stații pentru încărcarea autoturismelor electrice.
Primăria Bistrița nu renunță la pasajul subteran din zona gării și a pregătit în acest sens un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care a și primit de curând undă verde din partea Agenției pentru Protecția Mediului.
„Poziția zonei studiate în cadrul localității este determinată de necesitatea asigurării unei legături între partea de sud- vest și partea de nord-est a zonei prin crearea unei legături între strada Gării și strada Tărpiului, astfel facilitându-se accesul către zona industrială și de locuințe. Conform studiului de trafic, zona de dezvoltare la Nord de Drumul Cetății este dezavantajată din punct de vedere al accesibilității și al relației cu restul cartierelor și mai ales cu centrul municipiului, situație datorată lipsei legăturilor multiple în puncte esențiale peste calea ferată, respective la Nord de Drumul Cetății. De asemenea, lipsa legăturilor eficiente nord-sud între cartierele de locuit și zona industrial determină aglomerări de trafic substanțiale, mai ales la orele de vârf. Fluxurile de circulație NS (trafic preponderant generat de autovehiculele utilizate pentru accesarea locurilor de muncă din partea nordică) se intersectează constant cu principalul flux V-E, corespunzător Drumului Cetății, ce funcționează atât cu rol de ocolitoare de Nord, cât și ca drum de acces pentru o mare parte din platforma industrială”, se arată în proiectul depus de Primăria Bistrița, la APM.
Noul pasaj ar trebui să fluidizeze traficul în zonă prin anularea blocajelor rutiere din intersecție, să reducă poluarea aerului din zonă și a noxelor emise de autoturismele din trafic, datorită reducerii timpilor de deplasare a autovehiculelor ce tranzitează zona și să reducă timpul de intervenție a pompierilor, salvărilor sau poliției.
Pasajul pietonal se păstrează și se modernizează o parcare
Cu această ocazie se va moderniza și parcarea de lângă magazinul Carrefour, după conceptual „park&walk și va fi dotată cu stații de încărcare electrice. Se vor realiza 24 de locuri de parcare, din care două pentru persoane cu handicap și 3 pentru încărcarea mașinilor electrice.
Pasajul va avea iluminat public inteligent, cu sistem de telegestiune, pentru infrastructura rutieră, pietonală și ciclistă. Din Planul Urbanistic Zonal reiese că va fi păstrat pasajul pietonal și va fi dublat de unul pentru autoturisme și biciclete.
„Deși au fost concepute mai multe variante constructive a pasajului subteran, soluția optima aleasă pentru realizarea acestuia are în vedere executarea pasajului astfel încât circulația feroviară auto și pietonală să fie cât mai puțin afectată de execuția lucrării. Justificarea alegerii soluției propuse ține cont de următoarele aspect: scurtează perioada de execuție a lucrărilor, se reduce suprafața afectată de construcție la minim, se păstrează funcțiunile zonei, fără perturbarea fluxurilor de circulație, se reduc costurile de execuție semnificativ ( o altă variant de execuție analizată ar impune dezafectarea liniilor, relocarea cablurilor de energie electrică, etc.), se reduce disconfortul creat populației din zonă și a celei care tranzitează prin apropiere”, se explică în document.
Planul urbanistic zonal propune realizarea unui pasaj rutier subteran, pe sub calea ferată, modernizarea pasajului pietonal existent, realizarea legăturilor din pasaj cu străzile laterale, modernizarea parcării de lângă Carrefour. Pasajul ar avea o lungime totală de aproape 300 de metri, din care 65 de metri în subteran. Durata estimate a lucrărilor 12 luni.
„Legătura dintre strada Arțarilor și Rodnei se va face printr-o buclă de întoarcere pe strada Gării. La ieșirea de pe strada Tărpiului s-a prelungit secțiunea pasajului pentru a putea crea o legătură pietonală pe cele două părți ale străzii (…) Se propune păstrarea platformelor aferente intrării în pasajul pietonal, propunându-se eventual o amenajare cu mobilier urban ulterioară. Circulația pietonală se va desfășura de-a lungul căilor principale rutiere, dar și s-a alocat un spațiu mai larg pentru accesul dinspre centrul comercial având în vedere că pentru realizarea pasajului a fost nevoie de ziduri de sprijin ce restricționează zona”, se mai arată în proiect.
Pasajul de 40 de mil lei înlocuiește autogara suspendată a lui Crețu
Costurile pasajului ar urma să sară de 40 de milioane de lei. Acesta ar urma să fie finanțat prin programul național Anghel Saligny. Pasajul subteran vine să înlocuiască autogara suspendată gândită de fostul primar Ovidiu Crețu. Centrul intermodal de transport public costa și el aproape 40 de milioane de lei și avea deja asigurată finanțarea din fonduri europene.
Potrivit caietului de sarcini a licitației se dorea realizarea unei stații de transport public sub forma unei platforme supraterane peste calea ferată, pentru transport public local, precum și reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători, în zona afectată de investiție.
Centrul intermodal, care era în realitate o autogară suspendată, urma să lege străzile Gării, Rodnei, Aleea Trandafirilor, de strada Tărpiului și strada Industriei. Avea inclusiv o conexiune cu stația CFR Bistrița-Nord.
Pentru ca acest proiect să se materializeze erau necesare și o serie de „ajustări” în zonă. Și anume, sensul giratoriu existent, de la intersecția dintre strada Gării și Bulevardul Decebal era îmbunătățit, iar strada Gării deviată pe zona afectată de rampa de acces. Era propusă și realizarea a două străduțe, de o parte și de alta a rampei.
Aleea Trandafirilor urma și ea să fie modificată, pe zona de racord cu strada Gării, intersecția dintre strada Gării și strada Rodnei urma să fie reamenajată, la fel și cea dintre strada Gării și Arțarilor. Proiectul presupunea și un sens giratoriu la intersecția dintre strada Industriei și Tărpiului și reamenajarea intersecției dintre strada Tărpiului și strada Griviței. Un sens giratoriu urma să apară și la intersecția dintre străzile Narciselor și Tărpiului.
Stația de transport public de călători inclusă în proiect avea o serie de facilități: sală de așteptare pentru călători, mobilier, puncte de vânzare bilete/carduri, automate de bilete/carduri, sisteme de informare, sisteme de supraveghere video, facilități pentru persoanele cu dizabilități, semnalistică, platforme de îmbarcare/debarcare călători, facilităţi pentru parcarea bicicletelor. Erau prevăzute și îmbunătăţiri ale accesului pietonal în zona staţiei: construirea trotuarelor și a spaţiilor de parcare a mijloacelor de transport public urban.
Variante de stabilire a legăturilor intre pasajul subteran si străzile laterale nu prea există deoarece străzile din jurul gării sunt destul de inguste si nu permit construirea unor rampe de acces cu pante rezonabile. De aceea, o solutie mai simplă si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevră care ies din gară spre Unirea, astfel incat să ramană doar linia principală care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevră feroviară ar putea fi mutate in partea de vest a gării prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. Acolo ar putea fi mutată inclusiv activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita. In felul acesta, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intră si ies doar trenurile de călători. Circulatia feroviară spre Bistrita Bargăului este extrem de redusă si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-un pasaj subteran doar pentru autoturisme , sau si mai simplu printr-o trecere la nivel.
Asadar, prin eliminarea liniilor de manevră s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona străzii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferată.
Pe de altă parte, in partea de est a orasului există deja destule treceri la nivel cu calea ferată începând cu strada Lucian Blaga, Drumul Dumitrei Vechi, strada Ioan Slavici, Piața Decebal, iar dacă se mai face încă una pe strada Romană nu mai e nevoie de pasaj subteran auto pe sub peroanele de tren din gară. In plus si autogara Bistrita s-ar putea moderniza prin amenajarea unui terminal pentru autobuze pe locul ocupat de transcontainer.