Ani grei de pușcărie pentru Dorel Dragotă, bărbatul care i-a crăpat capul cumnatei sale oarbe cu toporul

Dorel Dragotă, bărbatul din Leșu care și-a ucis cu toporul fosta cumnată oarbă, a fost condamnat la ani grei de carceră. Bărbatul va sta după gratii nu mai puțin de 10 ani și 10 luni. Sentința a fost pronunțată pe data de 24 martie, după două amânări. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Evenimentul tragic s-a petrecut în vara anului trecut, în luna august, când Dorel Dragotă a intrat peste cumnata sa oarbă, în vârstă de 69 de ani, în casa acesteia, și i-a crăpat capul cu toporul.

Sarcina procurorilor și a instanței nu a fost una dificilă în acest dosar, în condițiile în care Dorel Dragotă s-a dus singur la Poliție și s-a predat, recunoscându-și fapta abominabilă. Dacă nu ar fi mers la Poliție, Dragotă risca să mai comită o crimă, cum de altfel singur le-a spus anchetatorilor, acestuia trecându-i prin cap să o omoare în același fel și pe sora victimei sale.

Frustrări grave acumulate în timp = crimă

Dorel Dragotă a pus ochii de ani buni pe fost cumnată și avea gânduri necurate față de ea, bărbatul voind să întrețină relații sexuale cu ea. Femeia l-a refuzat însă, astfel că poftele bărbatului s-au transformat în frustrări care au devenit din ce în ce mai grave, iar iubirea i s-a transformat în ură. Mai întâi i-a vorbit urât, apoi i-a furat lucruri din curte, după care a  trecut la amenințări cu acte de violență. Act de violență pe care le-a pus în aplicare în cel mai crud mod posibil, prin suprimarea vieții femeii.

Imediat după crimă, bărbatul a fost reținut, iar mai apoi arestat preventiv, măsura fiind valabilă încă, până sentința pronunțată de judecători devine definitivă.

Spre finele lunii noiembrie a anului trecut, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud l-au trimis în judecată pe Dragotă, pentru omor și violare de domiciliu, dosarul intrând în camera preliminară pentru verificarea legalității actului de sesizare a instanței, etapă care a fost finalizată în ianuarie anul acesta.

La primul termen pe fond care a avut loc pe data de 9 februarie, instanța a anunțat că va pronunța sentința pe data de 16 martie, după care a amânat pentru data de 24 martie.

Moarte violentă

Din raportul de expertiză medico-legală reiese faptul că decesul femeii a fost unul violent.

Astfel, potrivit documentului, decesul s-a datorat unei insuficiențe cardio-respiratorii acute consecutivă unui aspirat sanguin traheo-bronşic, produs ca urmare a unor fracturi de calotă și bază craniană, precum şi de os malar, asociat cu contuzii cerebrale şi hemoragie leptomeningeală.

Legiștii au mai arătat în cuprinsul expertizei că, leziunile tanato generatoare s-au putut produce prin mecanism de lovire activă repetată cu un corp dur cu muchii ascuţite şi o greutate relativ mare (posibil muchie de topor şi coada acestuia), iar între leziunile de la nivelul extremităţii cefalice şi deces există o legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată;

„poziţia victimă-agresor a putut fi la momentul inițial al agresiunii «faţă în faţă», ulterior foarte probabil cu victima căzută la sol cu faţa în jos și agresorul deasupra acesteia sau victima cu spatele la agresor;

leziunile și decesul pot data cu până la 6-8 ore anterior orei la care s-a efectuat prima examinare a cadavrului (10.08.2021, ora 19:00)”, au mai arătat medicii legiști.

Gravitate deosebită a faptelor

În motivarea sentinței, instanța arată că Dragotă reprezintă un pericol social, prin prisma modului de comitere și a consecințelor, și, deși în cazurile în care un inculpat își recunoaște faptele, pedepsele pot fi reduse cu o treime, în acest caz, instanța s-a îndreptat spre maximul redus al pedepsei.

“În drept, fapta inculpatului Dragotă Dorel care, la data de 10.08.2021, în jurul orelor 15.30, a agresat fizic victima XX, lovind-o în zona capului în mai multe rânduri cu un topor, producând victimei leziuni corporale traumatice grave, în urma cărora a survenit decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.pen., text legal în baza căruia, cu reținerea aplic. disp. art. 396 alin. 10 C.pr.pen, instanța va condamna inculpatul la pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. i se va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen.

Fapta inculpatului Dragotă Dorel care, la data de 10.08.2021, în jurul orelor 15.30, a pătruns în locuinţa victimei XX şi a refuzat să plece la solicitarea acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 2 C.pen., text legal în baza căruia, cu reţinerea aplic. prev. art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.

La individualizarea pedepselor principale de mai sus, instanţa a avut în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptelor, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecinţelor- pătrunderea în imobilul persoanei vătămate în plină zi, după ce inculpatul a urmărit ca victima să rămână singură acasă, refuzul de a părăsi încăperea în care se afla victima, persoană învârstă, nevăzătoare, urmată de aplicarea de lovituri cu toporul care au condus la deces; s-a avut în vedere totodată lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi poziţia procesuală corectă exprimată de acesta, de recunoaştere a săvârşirii faptelor, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de textele legale din Codul penal pentru infracţiunile de violare de domiciliu (de la 6 luni la 3 ani) şi omor (de la 10 la 20 de ani) şi interzicerea exercitării unor drepturi, reduse cu 1/3 ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei şi a aplicării procedurii simplificate, pedepsele trebuind astfel să se încadreze în limitele cuprinse între 4 luni-2 ani în cazul infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 2 C.pen., şi respectiv 6 ani şi 8 luni – 13 ani şi 4 luni, în cazul infracţiunii de omor.

Cu toate că inculpatul nu are antecedente penale şi a recunoscut în faţa instanţei necondiţionat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, instanţa s-a îndreptat mai înspre maximul limitelor de pedeapsă întrucât criteriul de individualizare ţinând de persoana inculpatului nu poate fi folosit în mod singular la stabilirea pedepselor, în partea opusă a balanţei aşezându-se gravitatea deosebită a infracţiunilor, pericolul social concret al faptelor comise, îndeosebi a infracţiunii de omor săvârşită ulterior faptei de violare de domiciliu.

Reţine instanţa că acţiunea persoanei decedate de a-l numi în diferite feluri (ex. „şpur”), invocată în apărare de inculpat, a avut loc cu mai mult timp înainte (cca 2-3 săptămâni înainte declara inculpatul la urmărire–fil. 78 dos.urm.pen.), inculpatul luând hotărârea de a o omorî pe victimă mai dinainte, astfel încât nu se poate reţine că agresiunile fizice exercitate de inculpat asupra victimei la data decesului au fost săvârşite urmare a unei provocări venite din partea acesteia, în fapt inculpatul fiind cel ce s-a deplasat la locuinţa cumnatei sale fără vreun motiv anume, cu toporul în mână. Aplicarea pedepselor complementare şi a acelor accesorii se justifică, dincolo de imperativul legal conţinut de art. 188 alin. 1 C.pen. şi art. 67 alin. 2 C.pen., prin dovedirea nedemnităţii inculpatului de a ocupa o funcţie publică ori ce implică exerciţiul autorităţii de stat, odată cu săvârşirea acestei grave infracţiuni contra vieţii.

În temeiul art. 38 alin. 1 Cod penal va constata instanţa că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză au fost săvârşite în concurs real, motiv pentru care, în baza art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 1 Cod penal, urmează a contopi pedepsele de mai sus, respectiv 10 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen. pe o durată de 4 ani, şi 1 an închisoare, în pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani şi 6 luni închisoare, la care va adăuga sporul obligatoriu de 4 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, rezultând pedeapsa principală finală de 10 ani şi 10 luni închisoare, ce urmează a fi executată în regim de detenţie, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen. pe o durată de 4 ani”, și-a motivat hotărârea instanța.