Executorul Dorin Valerian Andronesi a scăpat încă o dată de dosarul penal deschis urmare a plângerii depuse în 2015 la DNA de către omul de afaceri Mircea Sângeorzan, pentru abuz în serviciu și luare de mită, plângere declinată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Cluj un an mai târziu. De atunci încoace, procurorii i-au dat 3 ordonanțe de clasare, ultima luna aceasta, în timp ce judecătorii Curții de Apel Cluj au întors de două ori dosarul la Parchet pentru completarea urmăririi penale. Ultima dată, pe lângă clasarea acuzațiilor, procurorul a precizat că în cauză a intervenit prescripția faptelor încă din 2018. Dacă procurorii și-ar fi făcut treaba de la bun început cum scrie la carte, practic dosarul nu ar fi fost tergiversat.
Concluzia principală care se desprinde în acest caz este că dosarul a fost tergiversat extrem de mult de anchetatori, astfel încât, într-un final, s-a ajuns la prescrierea faptelor.
Procurorii au ținut-o pe-a lor, cu toate că în speță sunt elemente clare care indică abuzul în serviciu, ținând cont și de alte cazuri în care executorul Andronesi a acționat în dauna celor executați. Și aducem aminte de alte două cazuri, cele ale oamenilor de afaceri Cristian Duca și Tino Stern, ale căror bunuri executate silit de Andronesi au fost mult subevaluate și vândute unor apropiați, astfel încât executorul a avut posibilitatea de a întinde executarea silită asupra altor bunuri ale celor doi pentru a ajunge la suma pretins datorată.
Culmea, și cei doi oameni de afaceri au depus plângeri penale pe numele lui Andronesi, dar și în cazul lor, procurorii de la PCA Cluj au emis ordonanță de clasare.
Prima soluție de clasare, dispusă în 2017, după un an de anchetă
În cazul lui Mircea Sângeorzan, prima ordonanță de clasare a fost pronunțată de procurorii PCA Cluj în noiembrie 2017. Bistrițeanul a atacat ordonanța în instanță, dar fără succes. Ulterior însă, acesta a trimis o contestație și la Parchetul General, de unde a primit un răspuns de la procurorul general de atunci, Augustin Lazăr. În opinia procurorului general, soluția procurorului de caza fost în bună regulă, astfel că și acesta a respins contestația bistrițeanului, dar fără să precizeze dacă este sau nu tardivă.
Profitând de această lipsă, în termen de 10 zile, conform procedurilor legale, Sângeorzan a depus o nouă contestație împotriva ordonanței procurorului, la Curtea de Apel Cluj. Asta s-a întâmplat la jumătatea lunii februarie 2018, iar octombrie același an, instanța a pronunțat soluția: contestația bistrițeanului a fost admisă, iar dosarul returnat la Parchet pentru completarea urmăririi penale.
Ciudățenie: dosarul a fost trimis și la SIIJ
După ce dosarul a ajuns înapoi la PCA Cluj, intervine o ciudățenie: dosarul este trimis de procurori la București, la celebra și proaspăta înființată Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), pe motiv că trebuia investigat magistratul care a admis executarea silită în cazul lui Mircea Sângeorzan, respectiv judecătoarea Voichița Vrâncean, acum pensionată. Or, Mircea Sângeorzan nu a vizat-o în nicio plângere vreo faptă pe care ar fi comis-o judecătoarea Vrâncean, astfel că dosarul nu avea ce să caute la SIIJ, unde a stat până în 2019, după care a fost returnat la PCA Cluj.
A doua clasare! Judecătorul de cameră preliminară a anulat-o iar
În octombrie 2019, procurorii PCA Cluj soluționează dosarul, fiind dispusă, din nou, clasarea.
Evident, Mircea Sângeorzan a atacat ordonanța procurorului și a ajuns din nou în instanță.
Ordonanţa iniţială dispusă în cauză în acest dosar penal, precum şi cea dispusă în soluţionarea plângerii la soluţie de către procurorul ierarhic superior au fost supuse controlului judecătorului de cameră preliminară, care a pronunţat încheierea penală nr. ###/30.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. ###/33/2018, prin care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel a admis ambele plângeri formulate împotriva ordonanţei de clasare din data de 17 noiembrie 2017 pronunţate de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul penal nr.##/P/2016, precum şi împotriva ordonanţelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din datele 2.02.2018 şi din 23.03.2018, a desfiinţat ordonanţa atacată şi a trimis cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Se constată că urmare a soluţiei instanţei de completare a urmăririi penale, cauza s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub număr nou de dosar, respectiv #/P/2019. Ca atare, analiza de faţă trebuie să poarte asupra probatoriului administrat în dosarul nr. ##/P/2016 şi în dosarul nr. #/P/2019, care se constituie într-o completare a primului dosar penal.
În primul rând, se constată că prin încheierea penală nr. ###/30.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. ###/33/2018, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, în considerarea dispoziţiei de completare a urmăririi penale, a indicat în mod explicit ce acte de urmărire penală se impun a fi administrate în cauză, cu referire la ce acuzaţii şi în ce scop se impune completarea probaţiunii”, a arătat în motivare judecătorul de camera preliminară care a admis plângerea la ordonanța procurorului depusă de Sângeorzan.
Totodată instanța a indicat, încă o dată, ce trebuie să facă procurorul pentru a completa urmărirea penală.
În acest context, judecătorul de cameră preliminară l-a taxat dur pe procurorul de caz, care l-a spălat pur și simplu pe Andronesi, spunând că fapta sa de abuz în serviciu nu prezintă gradul necesar de pericol social care să justifice trimiterea acestuia în judecată, iar mai apoi a susținut că lipsește tipicitatea infracțiunii. În acest punct, judecătorul Curții subliniază că procurorul nu a adus nicio probă în acest sens.
“Față de aceste argumente s-a constatat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni fiind suficientă aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.
Nu poate fi astfel explicat în mod plauzibil cum procurorul şi-a schimbat radical optica, în sensul că de la o soluţie de vinovăţie a inculpatului Andronesi, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu reţinerea lipsei de pericol social care să justifice trimiterea în judecată, a ajuns la un raţionament diametral opus, acela al lipsei de tipicitate a infracţiunii. Aceasta, în condiţiile în care, aşa cum s-a subliniat, nu s-a administrat nicio probă după redeschiderea urmăririi penale care să fi determinat o atare concluzie. Ca atare, nu s-a lămurit existenţa sau nu a vreunei fapte penale, cu referire la evaluarea bunului anterior licitaţiei şi la mărirea artificială a valorii creanţei pe care a reclamat-o petentul. Nu s-a efectuat o expertiză cu privire la valoarea de piaţă a utilajului în cauză, singura în măsură să ofere răspuns cu privire la acuzaţia de subevaluare. Nu s-a stabilit cu certitudine realitatea operaţiunilor facturate de firma de pază către bancă, necesitatea acestor cheltuieli şi în primul rând, necesitatea şi realitatea cuantumului sumelor facturate.
Apoi, în al doilea rând, ceea ce trebuie să intereseze, de vreme ce s-a reţinut totuşi că a existat o neregulă în procedura de evaluare a bunului vândut la licitaţie, imputabilă evaluatorului şi apoi în conduita executorului, aşa cum s-a reţinut iniţial, este în ce măsură se poate remedia acest neajuns cauzat persoanei vătămate, dacă acesta derivă din comiterea unor fapte penale.
În al treilea rând, nu pot fi primite argumentele procurorului, ca o justificare a soluţiei de clasare, în sensul că actele executorului judecătoresc şi procedura de executare sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contestaţiei la executare, iar calea de urmat de către cel vătămat este solicitarea anulării formelor de executare. Nimic mai adevărat, dar controlul exercitat de judecător în procedura executării silite, în limitele legii, nu exclude de plano o posibilă răspundere penală a executorului judecătoresc sau a oricăror persoane implicate în procedura licitaţiei”, a arătat judecătorul de cameră preliminară, în august 2020.
Drept urmare, dosarul a fost întors pentru a doua oară la Parchet pentru completarea urmăririi penale. Pentru asta, dosarul a lâncezit încă doi ani pe masa procurorilor, care au dat din nou soluție de clasare.
Cum a fost explicată de către procurorul de caz clasarea faptelor presupus comise de Andronesi, veți citi în ediția de săptămâna viitoare.
