Curtea Constitutionala (CC) a decis marti, 25 ianuarie, neconstitutionalitatea comasarii alegerilor. In urma sesizarii Uniunii Social-Liberale (USL), judecatorii CC au hotarat faptul ca alegerile locale si cele parlamentare nu pot avea loc in acelasi timp, o decizie picata la fix pentru opozitie, considerand protestele din strada care dureaza de mai bine de doua saptamani.
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca alegerile locale nu pot avea loc simultan cu cele parlamentare. Potrivit CCR, comasarea alegerilor, pentru care cabinetul condus de Emil Boc si-a asumat raspunderea in Parlament, este neconstitutionala.
Judecatorii CCR au admis sesizarea USL cu privire la neconstitutionalitatea legii prin care se suprapune data cand vor avea loc alegerile parlamentare si locale. Guvernul condus de catre Emil Boc isi asumase la finele anului trecut raspunderea in fata Parlamentului pentru proiectul comasarii alegerilor, considerand ca o asemenea masura ar reduce simtitor costul alegerilor. "Anul 2012 este un an economic dificil, in care trebuie sa evitam orice derapaje cu caracter electoral, care pot periclita situatia financiara a tarii. Stim bine ca perioadele de campanie electorala sunt perioade in care lumea este mai putin atenta la ceea ce inseamna consolidarea economica si mai mult tentata la practici si promisiuni populiste si electorale. Dorim ca, in 2012, sa avem mai putina dezbatere care sa produca instabilitate", declara in presa la acel moment premierul Boc. Dupa aflarea raspunsului Curtii Constitutionale, primul ministru s-a rezumat sa declare faptul ca va respecta decizia instantei, insa va face o declaratie publica in acest sens abia dupa ce va aparea motivarea decizie. „Asteptam decizia Curtii. Statul de drept spune un lucru foarte clar: deciziile Curtii Constitutionale se respecta. Nu am vazut-o deocamdata, nu am vazut nici macar un comunicat pana in momentul de fata, dar un lucru pot asigura cu certitudine: decizia Curtii va fi respectata. Dupa aceea, vom face orice alte declaratii", a declarat imediat dupa aflarea solutiei Emil Boc. Este de amintit faptul ca decizia Curtii vine in urma sesizarii primite din partea Uniunii Social Liberale (USL), dupa respingerea motiunii de cenzura depuse dupa asumarea raspunderii Guvernului pe acest act normativ
Reactii si implicatii
Dupa cum era de asteptat, decizia Curtii Constitutionale a impartit lumea politica in doua tabere, cei care au sustinut proiectul si cei care se bucura de esecul sau. Dintre acestia din urma, cei mai vocali critici au fost deputatul USL Mihaita Calimente si presedintele PSD Victor Ponta. Mihaita Calimente a afirmat faptul ca decizia Curtii Constitutionale este una normala si ca aceasta trebuia sa vina mult mai devreme. „Ma asteptam la aceasta decizie, este una normala. Cred ca decizia trebuia luata mai demult, nu sa fie amanata de doua ori. Aceasta lege de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare a fost asumata de Guvernul Boc, iar decizia de astazi (n.r. ieri) echivaleaza cu o motiune la adresa actualului Guvern”, a afirmat in presa deputatul.
Liderul PSD, Victor Ponta, a precizat si el faptul ca decizia Curtii Constitutionale este binevenita, este una normala, si ca Guvernul Boc ar trebui sa isi dea demisia. Imediat dupa aflarea deciziei Curtii, presedintele social-democratilor afirma faptul ca aceasta „este ultima lovitura pe care Guvernul Boc trebuie sa o accepte. Guvernul Boc trebuie sa demisioneze astazi, tinand cont ca si-a angajat raspunderea pe o lege nedemocratica si declarata neconstitutionala. Este o infrangere catastrofala pentru Guvernul Boc, care trebuie sa plece astazi”, a continuat acesta.
In timp ce opozitia a exaltat de bucurie la auzul neconstitutionalitatii proiectului de lege, reprezentantii puterii s-au aratat surprinsi de o asemenea decizie si s-au ferit sa dea prea multe declaratii. In afara de premierul Emil Boc, care a tinut sa precizeze ca decizia Curtii va fi respectata insa asteapta motivarea acesteia, alti reprezentanti ai puterii au declarat ca nu existam motive pentru demisia Guvernului.
Deputatul democrat-liberal Marius Gondor declara in presa nationala faptul ca asteapta sa vada motivarea acestei decizii si apreciaza ca niciun partid politic nu ar fi fost avantajat de comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. „Nu pot comenta decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, intrucat nu am vazut motivarea acestei decizii. Eu am mai spus si cu alte ocazii ca aceasta comasare nu ar fi ajutat niciun partid politic, nici de la putere, nici din opozitie”, a precizat Marius Gondor.
Puncte de vedere pro si contra comasarii
Proiectul comasarii alegerilor locale cu cele parlamentare a fost puternic sustinut de catre partidul de guvernamant, motivul principal din spatele acestuia fiind reducerea costurilor generate de alegeri. Conform unor statistici, in anul 2008 costul total al organizarii alegerilor locale si parlamentare a fost de circa 80 de milioane de euro, cea mai mare pondere in structura costurilor avand-o cheltuielile de personal, cu 54%. Desfasurarea concomitenta a alegerilor generale va presupune o infrastructura electorala comuna (birouri electorale, liste electorale, stampile, logistica), iar, conform reprezentantilor puterii, costurile de personal ar fi putut fi injumatatite, de la 43 la circa 22 milioane euro, ca urmare a infiintarii si functionarii unor birourilor electorale ale sectiilor de votare comune. In plus, in viziunea guvernantilor, comasarea alegerilor ar fi crescut numarul participantilor la vot si ar fi responsabilizat considerabil, fiind obligati sa se implice mai mult in campanii.
De cealalta parte, reprezentantii opozitiei au declarat dintotdeauna ca proiectul de lege este menit sa arunce „praf in ochii alegatorilor”, fiind doar niste masuri populiste. Acestia considera ca reducerea cheltuielilor si responsabilizarea politicienilor sunt doar un pretext pentru a castiga popularitate in preajma alegerilor. In acest sens, deputatul PSD Mihai Tudose declara faptul ca masura comasarii alegerilor ar fi fost doar un „calcul politic efectiv” si nimic mai mult, aratandu-se bucuros de decizia Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea acesteia.
Atributiile Curtii Constitutionale:
ARTICOLUL 146
Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
Deciziile Curtii Constitutionale:
ARTICOLUL 147
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Andrei Tomos
