Situație de neînțeles la instituția care se ocupă de gestionarea deșeurilor și la operatorul care a preluat colectarea acestora. La containerele deja existente se vor adăuga alte două, în timp ce cele vechi rămân „de decor” până în anul 2021. Operatorul care colectează deșeurile este obligat să mențină containerele semi-îngropate până la această dată, din cauza faptului că proiectul a fost finanțat din fonduri europene.

Departe de ochii presei, la groapa de gunoi de la Tărpiu a fost pusă în funcțiune o linie de tratare mecano-biologică. Este vorba practic de un tocător care separă fracția uscată de cea umedă. Fracția uscată rezultată ar fi valorificată cu ajutorul fabricilor de ciment.

Investiția aparține celor de la Vitalia Servicii pentru Mediu, care administrează depozitul de la Tărpiu, și ajunge la 75.000 de euro. Cei de la Vitalia ar mai pregăti două instalații de genul acesta și o stație de tratare mecano-biologică ce ar trebui să facă din deșeuri materie primă pentru fabricile de ciment, masa plastice sau pentru cele din industria materialelor de construcții.

Până una alta, cu ochiul liber se vede că prima celulă a depozitului de la Tărpiu este plină ochi, iar dacă nu se găsesc soluții pentru reciclare și cele viitoare se vor umple în același ritm alert.

În județ se pregătesc noi containere

Aceasta nu este singura noutate a acestui proiect care și-a dovedit eșecul și nu o dată. Operatorul care a câștigat licitația pentru colectarea deșeurilor pregătește noi containere.

Astfel, pe lângă containterele semi-îngropate și cele deschise pentru gunoi menajer, vor mai apărea două. Unul dintre containere va fi dedicat fracțiilor umede și anume gunoiului menajer, în timp ce al doilea va fi destinat reciclabilelor, care vor fi aruncate la grămadă. Deocamdată nu se știe ce înseamnă aces lucru în bani.

Ce se întâmplă cu containerele semi-îngropate? Ei bine, rămân la locul lor până în 2021, chiar dacă nu vor mai fi folosite. Asta pentru că, fiind un proiect finanțat de Uniunea Europeană, autoritățile județene și ADI Deșeuri, care gestionează toată această afacere, nu au voie să schimbe elementele proiectului, precum containerele semi-îngropate.

Proiectul mai face astfel un pas în spate, iar de la containerele semi-îngropate pe tipuri de deșeuri: plastic, carton, sticlă metal se ajunge la un container unde vor fi aruncate toate, iar mai apoi resortate la centrul de la Tărpiu.

Colectarea selectivă…doar o utopie

În ciuda faptului că luna iulie trebuia să debuteze cu creșterea gradului de deșeuri selective colectate atât ADI Deșeuri, cât și Supercom se fac că plouă. Nu i-au speriat nici sancțiunile drastice care se anunță și care se vor simți evident în buzunarul bistrițenilor.

Din 1 iulie 2019, este obligatorie, prin lege, colectarea selectivă a deșeurilor pe patru fracții. În 2019, cel puțin 40% din deșeurile reciclabile conținute în deșeurile populației trebuie captate și trimise la valorificare, iar începând cu anul 2020 minim 50% din această categorie de deșeuri trebuie trimisă la reciclare.

Deșeurile reziduale care vor fi eliminate la rampa ecologică vor fi taxate cu 30 de lei/tona, taxă care în 2020 va ajunge la 80 de lei/tona. Scopul acestei taxe este de a conștientiza generatorii de deșeuri asupra importanței colectării selective.

După cum chiar ADI Deșeuri recunoștea, în momentul de față în jur de 90% din totalul deșeurilor care ajung la Tărpiu nu sunt reciclate, deși proiectul implementat în Bistrița-Năsăud a fost pionier în acest domeniu, în țara noastră.

Supercom a sărit peste campania de informare, iar despre modernizări și noi tehnici de a veni în sprijinul bistrițenilor și a-i încuraja să recicleze și să adune deșeurile selectiv nu poate fi vorba. Până la această dată, Supercom a reușit doar să achiziționeze autospecialele cu macara necesare operării sacilor din pubelele semi-îngropate și să înlocuiască pubelele deteriorate.

Într-un comunicat de presă, ADI Deșeuri promitea marea cu sarea și se smiorcăia că este greu cu colectarea dacă autoritățile locale nu vin și cu sancțiuni pentru nedisciplinații care nu aruncă plasticul, hârtia, sticla și metalul unde trebuie.

Facem un apel insistent la locuitorii județului nostru de a depune eforturi de colectare separată a deșeurilor menajere, toate aceste demersuri având atât un rol determinant în protecția mediului, cât și un viitor impact redus în creșterea tarifului de salubritate. Specificăm faptul că aruncarea deșeurilor neselectiv, amestecat sau la grămadă, în și pe lângă containerele de colectare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă, așa cum stipulează și în Regulamentul de Salubrizare. Singurii care au, conform legii, dreptul să constate și să sancționeze făptuitorii sunt autoritățile administrației publice locale, respectiv reprezentantul desemnat al UAT-ului sau, unde există, Poliția Locală, sau după caz Garda de Mediu. Facem, în acest sens, un apel public către autoritățile în drept să intensifice măsurile de constatare și sancționare a persoanelor fizice sau juridice care încalcă flagrant regimul de colectare a deșeurilor municipale. De asemenea, revenim cu solicitarea adresată în mai multe rânduri Primăriei Municipiului Bistrița de a monta camere de supraveghere video, cel puțin în punctele de colectare problematice, având în vedere responsabilitățile legale ale UAT-ului în ceea ce privește menținerea stării de igienă și salubrizare a domeniului public”, se arăta în comunicatul remis de ADI Deșeuri.

Reprezentanții ADI Deșeuri vin și cu rugămintea ca cei mai corecți care colectează selectiv deșeurile să își pârască la Poliția Locală vecinii mai necivilizați, pentru a putea fi sancționați corespunzător. În acest sens, instituția a pus la dispoziția populației un tel verde.

Aceeași prevedere legală care a intrat în vigoare la început de lună spune că românii ar trebui să plătească în funcție de cât gunoi generează. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cel puțin în zona de case ar trebui aplicate cipuri pe pubele care să cântărească gunoiul și să-l identifice inclusiv pe cel aruncat aiurea. Deocamdată această poveste, în Bistrița-Năsăud este doar un vis frumos, vehiculat de mai multe ori de diverse personaje.

ADI Deșeuri nu se arată capabilă nici măcar să gestioneze relația defectuoasă dintre cei doi operatori: Supercom și Vitalia. Nu o dată Vitalia a interzis accesul mașinilor de gunoi ale celor de la Supercom la groapa ecologică de la Tărpiu, din cauză că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile financiare.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul nostru a fost primul funcțional din țară. În total, la nivelul țării au fost semnate 32 de contracte în exercițiul bugetar al Uniunii Europene.

Construcția Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul nostru a început în anul 2009 și a devenit funcțional abia în anul 2013. Primul contract semnat la nivel de țară a avut și o finanțare pe măsură: 147,9 milioane de lei.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.