Şmenuri penale de Bistriţa Bîrgăului! Pădurea de pe Corca, exploatată ilegal, cu unprejudiciu de peste 112.000 lei

Probleme de ordin penal au apărut din nou la Ocolul Silvic Tihuţa-Colibiţa, dar şi în sânul administraţiei locale din Bistriţa Bîrgăului, din cauza unei exploatări ilegale a unei păduri situată în zona Şendroaia, în speţă fiind vorbă de un trup de păşune împădurită pe Corca, în raza teritorială a comunei Tiha Bîrgăului.

Suprafaţa respectivă era înregistrată în acte ca zonă împădurită cu arbori izolaţi, deşi era de fapt o pădure în toată regula. În urma unui control efectuat de cei de la Garda Forestieră s-a ajuns la concluzia că pentru exploatarea pădurii s-au făcut mai multe falsuri, iar prejudiciul depăşeşte 112.000 lei. Drept urmare, cazul a ajuns pe masa procurorilor.

Anchetele penale care privesc exploatările ilegale din BistriţaBîrgăului par să nu se mai sfârşească. Atât ca număr, dar şi în ceea ce priveşte viteza cu care se mişcă procurorii în a găsi vinovaţii. Şi până va fi găsit cineva responsabil de toate matrapazlâcurile făcute în zonă, pădurile comunei Bistriţa Bîrgăului dispar cu viteza luminii.

Recent, în urma unor reclamaţii care vizau păşunea Corca pe a cărei suprafaţă există o suprafaţă împădurită, şi unde s-au efectuat exploatări presupus ilegale, inspectorii Gărzii Forestiere Cluj au efectuat un control. La final, cei de la Garda Forestieră au ajuns la concluzia că cele sesizate în reclamaţii sunt aspecte reale şi că există un prejudiciu care se ridică la aproape 113.000 lei.

Fiindcă în documentele oficiale se vorbea de „arbori izolaţi”, administraţia locală din Bistriţa Bîrgăului, proprietara terenului-păşune Corca, nu a înscris-o în amenajamentul întocmit pentru fondul forestier. Drept urmare, în luna mai anul acesta, Mărioara Rus, soţia unui pădurar de la Ocolul Silvic Tihuţa-Colibiţa, care concesionase păşunea de la Primăria Bistriţa Bîrgăului, a depus o simplă cerere la ocolul silvic, prin care solicita marcarea arborilor izolaţi, în vederea „curăţirii” păşunii „de molid”.

Deşi păşunea este în proprietatea publică a comunei Bistriţa Bîrgăului, femeia a pretins în respectiva cerere că ea este proprietar pe teren, însă nimeni nu i-a solicitat să ateste acest fapt. În plus, în acelaşi document ea nu a precizat numărul arborilor care urmau să fie marcaţi. Singurul act ataşat la cererea respectivă a fost se pare o adeverinţă de la primărie, prin care i se dădea acordul să exploateze pădurea. Concret, conform „susţinerilor”, Mărioara Rus s-a pretins proprietar al păşunii, iar administraţia locală doar proprietar al pădurii. Lucrurile nu stau însă deloc aşa, fiindcă atât păşunea, cât şi trupul respectiv de pădure sunt în proprietatea publică a Primăriei Bistriţa Bîrgăului. Mai mult decât atât, adeverinţa cu pricina nu se ştie de cine anume din administraţia locală este semnată şi pe document nu este precizat pentru ce este dat acordul.

„În josul paginii acestei adeverinţe există inscripţionată ştampila Primăriei Bistriţa Bîrgăului şi o semnătură indescifrabilă, cu menţiunea «de acord proprietar», fără a se preciza în ce privinţă a fost dat acest acord”, arată inspectorii Gărzii Forestiere în Nota de constatare întocmită în urma controlului.

În baza solicitării Mărioarei Rus depuse, Ocolul Silvic Bistriţa Bîrgăului încheie un contract de prestări servicii, prin care structura silvică, în calitate de prestator, se angajează să efectueze „în vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional” mai multe activităţi, şi anume: punerea în valoare a masei lemnoase, autorizarea partizii respective şi eliberarea documentelor pentru transportul masei lemnoase. Drept urmare, pentru a fi exploataţi arborii ocolul silvic a autorizat pentru exploatare o firmă din judeţul Suceava – SC Ghinda Prod SRL. În urmă a rămas însă prăpăd.

Să vedem ce au constatat însă în teren inspectorii de la Garda Forestieră care au efectuat controlul în „trupul 11 de păşune, parţial împădurită, denumită Corca, proprietate a comunei Bistriţa Bîrgăului.

Potrivit inspectorilor, deşi trupul de pădure figura drept arbori izolaţi, pe păşunea Corca, ce are o suprafaţă de peste 46 de hectare, era de fapt o pădure în toată regula cu arbori ce aveau o vârstă medie de 120 de ani.

„În baza condiţiilor fizico-geografice şi ecologice, se apreciază că nivelul bonităţii staţionale se situează la nivel mijlociu, productivitatea arboretului încadrându-se, la rândul ei, în clasa a III-a (mijlocie).

Partida nr. 1142768/23.V.2017 este, în fapt, constituită din arbori aflaţi în categoria celor mai frumoase exemplare şi dimensiunile cele mai meri (au fost alese cu precădere exemplarele cele mai bătrâne, mai sănătoase şi mai bine conformate)”, arată inspectorii Gărzii Forestiere.

În aceeaşi notă de constatare. Inspectorii precizează că au identificat 86 de cioate marcate, dintre care 8 exemplare doborâte la cioată, deşi este interzisă o astfel de tăiere, şi „un exemplar de brad, având diametrul la bază de 116 cm (în carnetul de marcare apare la numărul 41 şi este înregistrat ca având 100 cm)”. De altfel, inspectorii au constatat că şi alte trei exemplare dintre arborii doborâţi la cioată figurează în documente mai subţiri cu 2-3 cm decât în realitate.Însă nu aceste aspecte constituie problemele majore, fiindcă inspectorii Gărzii Forestiere au descoperit încă 66 de cioate provenite însă de la arbori nemarcaţi. În total nu mai puţin de 123,86 m.c. de masă lemnoasă, pentru care a fost calculat un prejudiciu în valoare de 56.457 lei, din care 37.638 lei reprezintă paguba produsă pădurii, iar 18.819 lei reprezintă valoarea funcţiilor nerealizate.

Din acest motiv, inspectorii Gărzii Forestiere au întocmit un proces verbal de constatare a faptelor ce pot fin calificate ca infracţiuni, document care a fost depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, în baza căruia a fost deschis de procurori un dosar penal.

„Partida nr. 1142768/23.V.2017 a fost întocmită de către personalul silvic de la Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa fără a ţine seama de solicitarea din cererea doamnei Rus Mărioara nr. 3107/17.V.2017, şi anume: aprobarea marcării, ÎN PROPRIETATEA DOMNIEI SALE, A ARBORILOR IZOLAŢI,.  Or, trupul de păşune împădurită Corca este, din punct de vedere juridic, proprietate a comunei Bistriţa Bîrgăului, iar marcarea s-a efectuat într-o «pădure», în sensul prevederilor art. 2, alin 1 şi alin 2, lit. d din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic actualizat şi modificat. În aceste sens, precizăm faptul că suprafaţa cu arbori este mai mare de 0.25 hectare (se apreciază a avea 0,8 – 1,00 hectare), iar consistenţa înainte de exploatare a fost mai mare de 0,4. (…) Dacă luăm în considerare şi volumul arborilor care au fost exploataţi ilegal (66 bucăţi), precum şi al exemplarelor rămase pe picior, cu siguranţă valoarea indicelui de densitate este una corespunzătoare consistenţei pline.

Fiind vorba despre pădure, în condiţiile menţionate mai sus, conducerea Primăriei Bistriţa Bîrgăului AVEA OBLIGAŢIA LEGALĂ de a înscrie această suprafaţă în amenajamentul întocmit pentru fondul forestier pe care îl deţine, administrarea ei făcându-se în conformitate cu cerinţele regimului silvic(menţionăm faptul că arboretul nu este descris ca atare şi nu se regăseşte nici în studiul silvo-pastoral la trupul nr. 11 Corca).

Pe de altă parte, fiind vorba despre o proprietate publică şi despre o păşune împădurită, conducerea Primăriei Bistriţa Bîrgăului AVEA OBLIGAŢIA ca, pe lângă respectarea regimului silvic în privinţa arborilor de extras, să se conformeze întocmai şi prevederilor din HG nr. 617/2016 pentru aprobarea regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietatea publică, precum şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, actualizată şi NICI ÎNTR-UN CAZ SĂ CEDEZE DREPTUL DE PROPRIETATE, în lipsa unei hotărâri de consiliu local, administratorului de păşune”, se arată în documentul Gărzii Forestiere.

Conform inspectorilor, deşi i se aprobaseră pentru tăiere circa 285 m. c. de lemn, Mărioara Rus a vândut şi livrat în perioada 10 iulie – 30 iulie 2017 nu mai puţin de 194,08 mc, în timp ce în platforma primară i s-au găsit încă circa 104 m.c, din care circa 6% era lemn de foc. Conform calculelor inspectorilor Gărzii, femeia nu putea avea în platforma primară mai mult de 91 m.c de lemn. Lemnul vândut şi livrat în perioada mai sus amintită a avut ca titular SC Moldodum Forest SRL din Josenii Bîrgăului. Şi aici inspectorii Gărzii Forestiere au efectuat un control şi au găsit nereguli. Astfel, s-a constatat că societatea a vândut circa 12 m. c. de cherestea de molid fără provenienţă legală, şi că deţine încă aproximativ 5 m.c de lemn rotind răşinoase şi 5,50 m.c. cherestea răşinoase, tot fără forme de provenienţă legale. Adică la negru. Evident, cantităţile de masă lemnoasă care nu au putu fi justificate de patronul Moldodum Forest, au fost confiscate valoric.

În plus, inspectorii Gărzii Forestiere mai susţin că actul de reprimire a partizii a fost încheiat în fals de către şeful de district şi pădurarul care răspunde de zona respectivă, întrucât „situaţia prezentată în acesta” nu este „conformă cu realitatea din teren”.

Un alt aspect cu iz penal este faptul că deşi terenul pe care se află pădurea este în proprietatea Primăriei Bistriţa Bîrgăului, valorificarea masei lemnoase s-a făcut în nume propriu de către administratorul de păşune.

„Având în vedere caracterul ILICIT al tăierii, prin constituirea partizii nr. 1142768/23.V.2017, autorizarea şi exploatarea acestei, s-a creat un prejudiciu total de 112.444,11 lei”, conchid inspectorii Gărzii Forestiere Cluj.

Din totalul prejudiciului, circa 75.000 lei trebuie recuperaţi de către proprietar, adică de Primăria Bistriţa Bîrgăului.