Le-au numit pompos „biblioteci stradale”! Primăria Bistriţa a spart FIX DEGEABA 30.000 de lei pe trei dulapuri

Primăria lui Ovidiu Creţu a cheltuit 30.000 de lei pe trei dulapuri, numite pompos „biblioteci stradale”. Dacă în unele oraşe nemţeşti sistemul de a te împrumuta gratuit pe stradă cu cărţi funcţionează, la noi cărţile i-au încălzit, dar nu sufleteşte, pe minoritarii din centrul istoric.

În 2017 se împlinesc doi ani de când Bistriţa s-a alăturat oraşelor de cultură din Europa şi a implementat un sistem revoluţionar. Este vorba despre trei dulapuri din lemn, cu geamuri din sticlă numite biblioteci stradale.

Dacă sistemul funcţioneză cu succes în ţări precum Germania sau Austria, unde au fost amenajate chiar şi spaţii special amenajate pentru lecturat, în Bistriţa bibliotecile s-au golit în primele zile.

Potrivit sistemului împrumutat din Germania, de unde se inspiră primarul Ovidiu, cei care împrumutau cărţile ar fi trebuit să lase altele în schimb. Ei bine, acest lucru nu prea s-a întâmplat.

Mai mult, cei mai dornici de lectură păreau să fie minoritarii care locuiesc în centrul istoric, care au folosit hârtia din cărţi să aprindă focul, mai ales în zilele geroase.

Spre surprinderea multora, „bibliotecile stradale” au fost prădate doar de cărţi şi nu au fost vandalizate, iar lemnul din ele nu a fost folosit pentru încălzire. La primele luni de la funcţionare, Primăria Bistriţa alimenta periodic dulapurile cu cărţi, tocmai pentru că cei care şi lăsau o carte în loc era foarte puţini.

Chiar şi acum, la 3 ani de la debutul proiectului, când primeşte critici în mediul online, Primăria Bistriţa se mobilizează şi mai adaugă 5-6 cărţi să simuleze funcţionalitatea proiectului.

Trei dulapuri cu cărţi au costat 30.000 de lei

Dar să începem cu începutul. Cele trei biblioteci stradale sunt amplasate una la Lamă, alta lângă Primăria Bistriţa, în parcul din faţa Bisericii Evanghelică, iar alta la B.I.G., în faţa Bisericii Sfânta Ana.

Cele trei dulapuri au fost inaugurate în anul 2015, chiar de către primarul Ovidiu Creţu, care spunea că a preluat ideea din Germania. Iniţial, potrivit proiectului de hotărâre votat de consilierii locali, toate cele trei biblioteci trebuiau amplasate în apropierea şcolilor.

„Odată instalate asemenea mini-biblioteci, cititorii au posibilitatea să împrumute cărţi şi să contribuie la dezvoltarea bibliotecilor stradale aducând cărţi. Biblioteca stradală este dedicată în primul rând elevilor, care doresc să-şi îmbunătăţească cunoştinţele, precum şi pentru a da posibilitatea tuturor cetăţenilor de a împrumuta sau pentru a oferi cărţi spre a fi citite şi returnate”, se arăta în proiectul de hotărâre votat de consilieri în 2014.

Bibliotecile stradale au doi metri înălţime, sunt din lemn şi au pereţi din sticlă securizată, uşi culisante cu două căi de rulare şi patru rafturi din sticlă şlefuită, securizată. Cele trei au costat 24.184 de lei, fără TVA. Cu tot cu TVA se ajunge la 30.000 de lei.

„Am mare încredere că bistriţenii sunt conştienţi de faptul că acest lucru ne apropie sau ne depărtează de Europa şi va acţiona în mod corespunzător. Nu se pot apăra de vandalizare, avem în schimb camere de luat vederi, monitorizăm zona respectivă şi, dacă va fi cazul, vom încerca să-i găsim pe făptaşi pe baza înregistrărilor şi să-i punem să plătească”, preciza la acea dată primarul Ovidiu Creţu.

Investiţiile piperate ale primăriei în nimicuri

Aceasta nu este singura investiţie piperată a Primăriei Bistriţa care fie nu are succes, fie nu rezista nici până la inaugurare. Astfel de „experimente” par să se facă în centrul istoric al municipiului.

Biblioteca stradală de lângă Primărie nu este singurul proiect eşuat din centrul istoric. Pe WC-ul public situat la câţiva zeci de metri de dulapurile cu cărţi, Primăria Bistriţa a cheltuit 50.000 de euro şi vorbim doar de reabilitare nu de amenajarea de la A la Z.

Ce a intrat în această sumă fabuloasă, cu care îţi poţi achiziţiona un apartament în municipiu? Direcţia de Servicii Publice, căci ea s-a ocupat de aceste lucrări, a înlocuit gresia şi faianţa cu plăci de granit.

Faianţă nouă a fost montată şi în interior, însă nu peste tot. În unele locuri a rămas cea veche şi fisurată. Gresia, în schimb, n-a fost deloc înlocuită. De asemenea, au fost montate oglinzi şi sisteme de ventilaţie şi încălzire, precum şi uşi noi din tâmplărie PVC.

Unele vase de toaletă şi pişoare au fost înlocuite, însă în unele cazuri au rămas obiectele sanitare vechi.

Deşi pare greu de crezut, o sumă asemănătoare a fost alocată pentru lucrările de construire a grupurilor sanitare din Heienfeld. Contractul în valoare de 35.000 de euro a ajuns pe mâna Creativ Group SRL.

Preţul plătit pe bibliotecile stradale pare însă modest dacă ne gândim câţi bani au mers în ultimii ani pe struţi, mere şi ouă, obiecte de decor din fibră de sticlă, care pot fi întâlnite atât în centrul istoric, cât şi în alte zone aglomerate din oraş.

Pentru câteva zeci de mere, struţi şi ouă, Primăria Bistriţa a cheltuit în ultimii ani 22.000 de euro.

Un alt proiect eşuat care a vizat centrul istoric al Bistriţei, care a fost şi realizat din fonduri europene, este pavarea zonelor pietonale şi a câtorva artere rutiere. Dalele şi bucăţile de piatră cubică au fost înlocuite de cel puţin patru ori până acum, în mai toate zonele unde s-a apelat la această metodă.

Pentru acest aspect de burg medieval, Primăria Bistriţa a primit nu mai puţin de 5 milioane de euro, bani europeni. Şapte firme din Bistriţa, Cluj, Iaşi, Zalău şi Dej îşi bat capul să facă pietrele cubice să stea locului şi să nu zboare după fiecare maşină care trece peste ele.

Ultima reparaţie a început în urmă cu două săptămâni, când muncitorii au început refacerea pavajului în Piaţa Mică, în faţa Palatului Culturii şi pe unele pasaje.

Primarul Ovidiu Creţu a ameninţat că dacă constructorul principal şi asociaţii săi nu remediază problemele, se va apela la scrisoarea de garanţie, iar reparaţiile vor fi făcute cu altă firmă.

Se pare că piatra folosită pentru pavarea centrului istoric, care nu prea vrea să stea locului provine din munţii Bulgariei, Italia sau Croaţia.

Andreea Moldovan