Încă o dată se dovedeşte că Justiţia nu este decât un loc de joacă pentru SRI. În spaţiul public a fost certificată informaţia care arată că DNA a desemnat două unităţi a SRI ca beneficiari secundari ai interceptărilor, în cadrul dosarului care îi vizează pe Radu Mazăre şi pe afaceristul Sorin Strutinsky. ”SRI a recunoscut că acţionează ca o parte în procedurile judiciare, ceea ce este cu totul interzis de lege”, arată MEDEL (Organizaţia Magistraţii Europeni pentru Democraţie şi Libertăţi). Judecătorul clujean Dana Gârbovan a comentat public faţă de faptul că CSM nu a luat atitudine în legătură cu declaraţiile oficialilor SRI despre implicarea ofiţerilor în Justiţie.
La sfârşitul acestei săptămâni, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, deputatul ALDE Marian Cucşa, a declarat că la începutul sesiunii parlamentare din toamnă va supune problema transmiterii de către DNA la SRI a unor documente privind interceptările din dosare analizei membrilor comisiei, urmând a se decide dacă se va chema la audieri conducerea SRI sau dacă se va opta pentru o solicitare în scris.
„La începutul sesiunii parlamentare, în prima şedinţă a Comisiei SRI, voi discuta cu colegii din comisie şi vom analiza exact situaţia şi în funcţie de necesitate, ori vom chema la audieri conducerea Serviciului Român de informaţii, ori vom trimite o solicitare scrisă pe acest subiect”, a precizat Cucşa.
Acesta anunţase anterior, într-un comunicat de presă, că va cere oficial informări de la Serviciul Român de Informaţii, cu privire la aspectele semnalate opiniei publice de către reprezentanţii mass-media. ”Deşi legea interzice ca SRI să facă acte de urmărire penală, totuşi actele de urmărire penală ale DNA erau trimise SRI, evident, în cazul unor dosare importante care vizau anumiţi oameni politici. Consider că este un caz de o gravitate extremă care, dacă se dovedeşte a fi real, reprezintă un important semnal de alarmă pentru justiţia din România. În aceste condiţii, se confirmă faptul că justiţia reprezenta un câmp tactic pentru serviciile de informaţii, iar dosarele instrumentate de către DNA aveau un suport consistent din partea acestor structuri”, se arăta în comunicatul semnat de vicepreşedintele Comisiei de control al SRI. Potrivit unor note ale Cabinetului procurorului-şef Direcţie, transmise în decembrie 2014, ianuarie şi respectiv februarie 2015 către Serviciul tehnic al DNA, sunt desemnaţi beneficiari secundari ai informaţiilor obţinute de acest serviciu reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii.
Mai exact, beneficiarii secundari ai informaţiilor erau două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa. Toate notele sunt semnate de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Judecătorii vociferează, notele informative trec spre SRI
Magistraţii europeni s-au arătat „şocaţi” să afle „că CSM a decis că declaraţia generalului SRI Dumitru Dumbravă, potrivit căreia instanţele reprezintă un «câmp tactic» pentru acest serviciu secret, nu afectează independenţa justiţiei. „Încă şi mai şocant este că CSM a folosit la deliberări note clasificate ale SRI, prin care acesta îşi explică implicarea în procedurile judiciare. Utilizarea acestor note inaccesibile publicului îngrădeşte dreptul cetăţenilor români la un proces echitabil şi aruncă şi mai multă îndoială asupra independenţei justiţiei în România”, se spune în rezoluţie.
Magistraţii europeni afirmă că toate legile, regulamentele şi convenţiile referitoare la administrarea justiţiei trebuie să fie accesibile publicului. „Faptul că nici judecătorii nu au acces la informaţiile privind relaţia dintre procurori şi serviciile secrete sau la modul în care serviciile operează în instanţe, unde, de altfel, nu ar trebui să fie prezente, ridică serioase probleme în ceea ce priveşte modul în care justiţia este administrată în România”, afirmă aceştia. MEDEL reaminteşte necesitatea transparenţei absolute în sistemul judiciar, precum şi rolul CSM de garant al independenţei şi transparenţei, ca fundamente ale încrederii publicului în justiţie.
Dana Gârbovan, a luat o atitudine critică vizavi de hotărârea prin care CSM s-a făcut că plouă în scandalul legat de implicarea ofiţerilor SRI în Justiţie. „Este inadmisibil că CSM a ales să ţină cont de aceste note în Hotărârea data şi este şi acesta un motiv de nelegalitate. Consiliul este cel care ar fi trebuit să înlăture aceste note sau să ceară desecretizarea. Vorbim despre un interviu public, care a stârnit o serie de reacţie, o serie de interpretări în spaţiul public. Noi am apreciat că prin ce se transmite în acest interviu, şi o să revin asupra acestui aspect, se aduce atingere independenţei Justiţiei. Inspecţia Judiciară cere SRI să lămurească aceste chestiuni, şi cum o face? Prin note secrete de serviciu. Este inadmisibil aşa ceva. Noi nu dorim să fim părtaşi la astfel de informări. Credem că este de datoria Consiliului să admită plângerea şi să retrimită cererea noastră către Inspecţia Judiciară, să lămurească toate chestiunile născute de acest interviu în condiţii de deplină transparenţa, pentru că toate suspiciunile ce se nasc se nasc tocmai din această lipsă de claritate, şi nu cred că CSM mai poate permite rostogolirea în spaţiul public a acestor suspiciuni”, este de părere judecătorul clujean.
DNA face jocurile SRI
Omul de afaceri Sorin Strutinsky a sesizat Inspecţia Judiciară pentru eventuale abateri disciplinare comise de procurorul care a instrumentat cazul. În sesizare, afaceristul acuză, printre altele, „folosirea în mod nelegal şi în afara cadrului procesual a sprijinului Serviciului Român de Informaţii”
”Procurorul de caz a abuzat de metoda de delegare a activităţii de supraveghere pe două direcţii: una către lucrătorii de Poliţie Judiciară şi cealaltă către două unităţi militare ale SRI, instituindu-le, tot prin ”hibridare”- de această dată a normelor de procedură penală- drept beneficiari secundari şi punându-mă astfel în situaţia ca întreaga mea viaţă privat să fi sub atenta supraveghere a acestui serviciu, fără mandat legal, doar cu voinţa expres manifestată a doamnei procuror”, arată omul de afaceri constănţean, nominalizând-o pe procurorul de caz Ana Dana Manuela în sesizarea către Inspecţia Judiciară.
SIPA, mânca-o-ar focul!
O altă problemă a justiţiei din România este celebra arhivă SIPA care constă în turnătorii şi informaţii sensibile despre judecătorii şi procurorii din sistem.
Printre cei care au avut acces la această arhivă se numără şi judecătorul clujean Cristi Danileţ, care a declarat în câteva rânduri că aceste informaţii nu reprezintă nici un pericol pentru magistraţi. Cu toate acestea o mare parte dintre documentele respective au fost xerocopiate de persoane a căror identitate, până acum, nu a fost făcută publică.
„Sincer, nu ştiu ce importanţă mai are această arhivă, pentru că existau ordine ale miniştrilor Justiţiei pentru a se arde arhiva din cinci în cinci ani, de aceea documentele care sunt acum la ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarelor-n.r.) sunt din perioada 2001-2005. Anterioare, înainte de 2001, nu există, iar după 2005 s-a desfiinţat Serviciul Intern de Protecţie şi Anti-corupţie (SIPA)”, arăta în trecut judecătorul Cristi Danileţ, fost consilier al ministrului Justiţiei, în perioada 2005-2007.
Conform unei telegrame atribuită Wikileaks şi publicată de Hotnews, magistratul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor politici ai ambasadelor că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei şi că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare.
Razvan Robu
