ANRP, pusă pe controale în campania electorală, arată cu degetul spre fosta guvernare

În luna octombrie, în plină campanie electorală, Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP)a demarat acţiuni de control la nivelul întregii ţări pentru a constata în teren cu stă treaba cu românii care aşteaptă de ani buni de zile fie restituirea în natură a terenurilor solicitate spre retrocedare n baza legilor fondului funciar, fie să primească despăgubiri.

Ajuns săptămâna trecută şi la Bistriţa, George Băeşu, preşedintele ANRP, spune că în judeţ lucrurile par în regulă în general, dar nu a scăpat să amintească atât jurnaliştilor, cât şi bistriţenilor cărora le-a acordat audienţe, că marea vină pentru încurcăturile din acest sector aparţin Crinuţei Dumitrean, fosta şefă a acestei instituţii, originară de altfel de pe aceste meleaguri. Numai că, numele actualului cap al ANRP, un apropiat al baronului PSD de Vrancea Marian Oprişan, dar şi a altor grei din PSD, nu este atât de imaculat pe cât pare la prima vedere, dacă ţinem cont de ce scrie presa din Moldova, George Băeşu fiind originar din Focşani.

Preşedintele ANRP, George Băeşu, a acordat, joi – săptămâna trecută, timp de trei ore audienţe bistriţenilor cărora au întâmpinat dificultăţi în soluţionarea dosarelor pentru retrocedarea fostelor proprietăţi pe Legea 10/2001, sau pe 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989 şi a Legii 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Şeful ANRP susţine că în Bistriţa-Năsăud lucrurile sunt în regulă.

„Din 62 de localităţi, 61 au depus deja documentaţia, iar 59 dintre cele 61 sunt deja introduse în baza de date a agenţiei, ceea ce înseamnă că sunt deja avizate. Asta înseamnă că în foarte scurt timp că prefectul judeţului împreună cu colegii dumnealui şi cu domnul director de la Cadastru vor putea arăta ce s-a găsit, ce disponibil are acest judeţ, astfel încât multe dintre cererile oamenilor care încă nu sunt soluţionate şi sunt fie la Comisiile locale de fond funciar, fie la comisia judeţeană, să le rezolvăm aici. Legea 165 este construită în aşa fel încât să nu băgăm nimănui pe gât ceva ce nu îi place, în sensul că primarul nu-l va putea pune cu forţa pe un teren prost sau într-un islaz. În situaţia în care aceste terenuri nu ajung, dar pe raza judeţului sunt terenuri în domeniul public al statului, de care statul nu mai are nevoie, în sensul de a le utiliza în mod eficient, domnul prefect poate propune ANRP şi Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară să ia iniţiativa unei hotărâri de guvern prin care să se facă un transfer a acelor suprafeţe la Comisia judeţeană, iar aceasta să le dea oamenilor”, susţine George Băeşu. Potrivit şefului ANRP, pentru Bistriţa, unde mai există dosare cu oarecare probleme, o soluţie ar fi preluarea unor suprafeţe de teren ce aparţine statului dar care se găseşte pe raza localităţilor învecinate.

„Înţeleg chiar aici la Bistriţa că sunt, cu localităţile învecinate, câteva suprafeţe de teren, care dacă ar fi preluate, dar e vorba de o negociere destul de puternică între mai multe ministere, aşa că nu vreau să avansez acum date ca să nu speriem pe nimeni sau să deranjăm pe cineva, dar Bistriţa are nevoie de câteva zeci de hectare pentru a rezolva dosarele care mai sunt. Înţeleg că în multe situaţii e vorba de foştii proprietari care au avut exact acele amplasamente şi să vedem cum se va soluţiona astfel încât să nu mai ducem dosarele la Bucureşti”, a afirmat Băeşu. El a mai precizat că o parte dintre oamenii cărora nu li s-au putut restitui proprietăţile în natură au primit bani drept despăgubiri şi aşa se va întâmpla şi în continuare.

„Celor care au avut despăgubirile aprobate până în 2011 – când s-a terminat de jefuit Fondul Proprietatea – şi lor nu au avut ce să le mai dea, am început să dăm de anul acesta în cinci tranşe. Anul acesta, Guvernul României a dat 570 de milioane de lei ca primă tranşă de despăgubiri fie aprobate de ANRP, fie hotărâte prin instanţă”, a spus George Băeşu. În ce priveşte judeţul Bistriţa-Năsăud, în baza Legii 165 din 2013 care a adus unele schimbări în materie de retrocedări au fost alocaţi anul acesta 4,24 milioane de lei.

„De când există legile proprietăţii, în Bistriţa-Năsăud au venit doar 3,64 de milioane de lei. În schimb, în Bistriţa-Năsăud, titluri de conversie, acţiuni la Fondul Proprietatea dintotdeauna s-au dat 37,8 milioane de acţiuni. Toate dosarele cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi în cash pe Bistriţa-Năsăud din 2005 de când există ANRP şi până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei. Un singur dosar de Bistriţa, dar cesionat la cineva, la Bucureşti, face 40 de milioane de lei. În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistriţa, au ajuns la nişte băieţi deştepţi, la Bucureşti. Vorbim de anii 2009, 2010 şi 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistriţa cu bani încasaţi de persoane din Bucureşti. Asta înseamnă că sunt nişte oameni din Bistriţa care au avut dosare şi le-au vândut”, a mai precizat şeful ANRP.

Dosare de Bistriţa, „luate” de nişte băieţi deştepţi din Bucureşti

George Băeşu a citit dintr-o listă un nume – Cristea Cătălin Marian – cu un dosar din septembrie 2009 pentru care statul a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.

„Ne referim la terenuri din Bistriţa, cu dosar făcut pe-aici pe la oraş, nu ştiu pe unde, cumpărat de cineva. Sunt 40 de oameni cu adrese din Bistriţa. Aici avem unu de 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei unul de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane… Nu pot să vă dau numele şi dosarul, dar o să-i vedeţi, încet-încet la televizor. Important este altceva, că la ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român, fiindcă s-au făcut supraevaluări, au dat Fondul Proprietatea degeaba. Fondul Proprietatea înseamnă 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Oamenii aceştia au dosare din 1991, 1992, din 2001-2002, iar până în 2009, dosarul a stat undeva, ori la primărie, ori la Prefectură, ori la ANRP. Nu ştiu exact pentru fiecare în parte. În clipa în care a apărut domnul X şi a cumpărat (cesionat –n.r.), într-o lună de zile dosarul a fost gata, s-a făcut raportul de evaluare şi s-au luat banii. De multe ori, cei care au cesionat sunt oameni care nu au terminat liceul. La ce le mai trebuie liceul la atâţia bani?”, a spus George Băeşu. Directorul ANRP a mai precizat că a trimis solicitări, încă de acum doi ani către ANAF, pentru ca astfel de persoane care au încasat sume mari de bani de pe urma despăgubirilor, să fie impozitate.

„Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. 47 de milioane de lei nu fac vreo 12 milioane de euro în 2010? Ba da, cam acolo sunt”, a mai adăugat Băeşu. În acest context, preşedintele ANRP a dat exemplul unui caz în Bucureşti în care s-au dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac.

„Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare avea terenuri comparabile cu Monte Carlo. Adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa. Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focşani 1.000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici făcea o mie de euro metro pătrat. Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa.”, a mai spus el.

Întrebat dacă are suspiciuni cu privire la implicarea în aceste nereguli a bistriţencei Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, Băeşu a declarat: „Nu am astfel de suspiciuni, am doar certitudini că aceste lucruri s-au întâmplat în timpul mandatului ei”, precizând că de la ANRP s-au cerut de către DNA peste 200 de dosare din perioada 2010 – 2011.

Cam paralel cu probleme specifice bistriţenilor

Preşedintele ANRP nu a fost însă în stare să dea lămuriri jurnaliştilor ce se întâmplă cu averile, respectiv pădurile, grănicereşti, solicitate de urmaşii foştilor grăniceri, în contextul în care reprezentanţii unei asociaţii de pe Valea Bârgăului au ieşit foarte nemulţumiţi de la audienţa acordată de Băeşu. Potrivit acestora, şeful ANRP s-a scuturat repede de responsabilitate şi a pasat vina în cârca Crinuţei Dumitrean şi a fostei guvernări Boc. Una peste alta, George Băeşu confundă, ca de altfel şi autorităţile din Bistriţa-Năsăud, comunele politice cu fostele comune grănicereşti.

„E o problemă în care chiar instanţele au interpretat diferit anumiţi termeni şi conceptul acesta de comună politică a primit interpretări diferite care au condus la soluţii diferite. Ei (reprezentanţii urmaşilor foştilor grăniceri) contestă nişte titluri care s-au dat acolo, susţin că au nişte drepturi, eu nu spun că nu, dar avem nişte proprietari de drept acolo – comunele. Au nişte acţiuni în instanţă şi din câte mi-am dat eu seama din virulenţa lor, nu prea au câştigat şi nu suntem noi în măsură să nu fim de acord cu ce au spus instanţele. Oamenii ne-au dat hârtiile, o să ne uităm pe ele…”, a afirmat George Băeşu.

O problemă delicată este şi cea legată de terenurile revendicate în perimetrul Staţiunii Pomicole, despre care însă şeful ANRP nu ştia mare lucru, deşi urmaşii foştilor proprietari au înaintat instituţiei pe care o conduce numeroase memorii, inclusiv anul acesta.

„Staţiunea Pomicolă e cea cu ADS-ul? Staţiunea un una, ADS-ul e alta, da? Acu’ vedeţi dumneavoastră, nu vrem să inflamăm spiritele şi mie nu-mi place să vorbesc să mă aflu în treabă, în schimb aşa a fost dorită Legea 165. Eu am fost la toate şedinţele de guvern şi vrem să vedem ce este folosit eficient din domeniul public ale statului român. S-ar putea să fie staţiuni care nu au nevoie de tot terenul din domeniul public al statului şi atunci avem teren la retrocedare, ca să nu mai plătim bani, fiindcă vedeţi, banii ne trebuie la autostrăzi, la abecedare, la multe altele, a spus George Băeşu.

Băeşu, apropiatul lui Oprişan de Vrancea şi al altor grei din PSD

Preşedintele ANRP, George Băeşu a fost prefect şi deputat de Vrancea şi este, potrivit presei locale, cumătrul baronului PSD Marian Oprişan.

Conform Ziarul de Vrancea, Băeşu a recunoscut, în 2008 la o întâlnire cu nişte apropiaţi, că îi este dator cumătrului său pentru înaltele demnităţi pe care le-a ocupat în începând cu anul 2000 şi crede că nu l-a dezamăgit, de vreme ce a fost nominalizat pentru un nou mandat de parlamentar. Şi de-atunci, a continuat tot aşa, pe înalte culmi ale cumetriei. În 2003, şeful OPC Vrancea, Dumitru Dilă, acuza tandemul Oprişan-Băeşu de grave ilegalităţi, din apanajul mafiotic, cu iz penal clar.

Potrivit Hotnews, George Băeşu şi-a luat doctoratul în 2011, în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, cu teza „Organizaţii interparlamentare” condusă de către fostul premier Adrian Năstase. În 2008, la botezul celui de-al doilea său copil, Băeşu a invitat nume mari din PSD, printre care şi Marian Oprişan. La Cumetrie au participat şi Titus Corlăţean (n. r. – actualul Ministru al Afacerilor Externe), Ecaterina Andronescu, fostul ministru delegat pentru administraţie publică, Gheorghe Emacu, deputaţii Cristian Dumitrescu şi Ciprian Nica.

Totodată, potrivit aceleiaşi surse, George Băeşu apare pe listele negre ale Alianţei pentru o Românie Curată, în Top 10 candidaţi pătaţi la alegerile parlamentare din 2008.

Despre Băeşu se scrie că „a propus şi a votat amendamentele care transformă Codul de Procedură Penală într-un scut al infractorilor, criticate de Comisia Europeană; a votat amendamentele la legea Agenţiei Naţionale de Integritate care i-au limitat prerogativele; a votat amendamentele la legea privind sancţionarea faptelor de corupţie prin care se elimina din rândul faptelor penale acordarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare şi folosirea acestora în alt scop decât cel declarat; a propus şi a votat amendamentele în urma cărora ANI nu se mai ocupa decât cu verificarea corectitudinii formularelor declaraţiilor de avere”. În plus, se mai precizează ca Băeşu „a votat în 2006 proiectul de lege prin care procurorii şefii sunt propuşi de CSM în loc de ministrul Justiţiei. A mai fost pe listele CPC/CGC. Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008, mai scrie Hotnews, în 2012.

În 2013, Băeşu a avut venituri salariale de circa 44.000 de euro

Potrivit declaraţiei de avere, preşedintele ANRP George Băeşu deţine 2.305 m.p teren extravilan la Varniţa – Răcoasa, 512 m.p. teren intravilan şi un apartament de 92 m.p. în Focşani, un apartament de circa 200 m.p. în Bucureşti, un autoturism Audi A 6, plus bijuterii icoane şi ceasuri în valoare de 17.000 de euro.

La toate acestea se adaugă banii din conturi, economii în lei şi valută – aproximativ 46.000 lei şi circa 28.000 de euro.

Anul trecut, şeful ANRP a vândut un apartament pe care l-a deţinut în Focşani contra sumei de 55.000 de euro. În plus, conform declaraţiei de avere, el a împrumutat în nume personal cu 10.450 lei o societate comercială cu activităţi de consultanţă şi management – Succes Consulting SRL, la care figurează ca asociat.

Veniturile salariale încasate de George Băeşu în 2013 sunt mai mult decât foarte bune, în  sumă totală de 190.960 lei. Astfel de la ANRP a încasat 73.030 lei, alţi 21.818 lei constituie îndemnizaţia primită în calitate de membru titular în Comisia pentru coordonarea procesului de privatizare a Electrica SA, 18.881 lei – îndemnizaţie primită în calitate de membru titular în Comisia de negociere şi selecţie a investitorului pentru Complexul Energetic Hunedoara, 77.231 lei – îndemnizaţie în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere şi al Comitetului de Audit al SC OMV PETROM. Soţia sa, angajata Ministerului Afacerilor Externe a încasat în 2013 un salariu de 44.801 lei.

La toate acestea se adaugă şi o dobândă aferentă conturilor din bănci, de 607 euro.