O să reiau câteva teme şi initiative pentru viitoarele şedinţe de consiliu local. Sunt câteva propuneri care nu au primit vot nici anul trecut şi nici anul acesta. Explicaţia utilizată în permanenţă că nu sunt bani şi care e la îndemână, nu mai rezistă, fiindcă an de an Primăria Bistriţa rămâne cu bani buni în cont de pe un an pe altul.
La începutul anului am spus public că anumite obiective nu trebuie amânate, invocând lipsa fondurilor. Adică dacă nu ai suficienţi bani astăzi pentru un proiect important, nu aduni zece ani resurse pentru al realiza. Găseşti o finanţare, după care plăteşti rate, sau dacă o parte din bani sunt asiguraţi de către Guvern sau din altă parte cu atât mai bine.
Doamna Christine Lagarde, şefa FMI, spunea că împrumuturile care sunt utilizaţe în educaţie sunt întotdeauna eficiente. Mi-a plăcut foarte mult acest răspuns la o întrebare legată de creditele neperformante.
Aşa cum am anticipat lucrurile stau mult mai prost. Adică mai rău nu se poate în condiţiile în care ai bani, dar nu faci nimic cu ei. Spun asta foarte direct, fiindcă Primăria Bistriţa, prin primarul Ovidiu Creţu, nu şi-a stabilit bine priorităţile şi nu a avut capacitatea de a implementa proiecte de aproximativ 4 milioane de euro în anul 2013. S-a cheltuit peste 2 milioane de euro pe studii de fezabilitate în condiţiile în care alte studii au fost făcute în ceilalţi ani şi trebuie ştiut că după trei ani acestea îşi pierd valabilitatea.
Anul acesta sunt alocaţi aproape tot 2 milioane de euro, tot pentru studii. Ca exemplu firma care va studia posibilitatea şi oportunitatea de a avea o linie de tramvai pe traseul Unirea-Viişoara va încasa 70 000 de euro. Firma care ne va spune cât costă restaurarea ansamblului Sugălete va încasa tot 70 000 de euro, iar firma care ne va spune cât costă reparaţiile la căminul cultural din Sărata va încasa peste 10 000 de euro.
Aici este prima etapă de drenare a banilor publici. Aceste firme ne-au spus (primind foarte mulţi bani, binenţeles) că reabilitarea pasajelor costă 20 milioane de euro. În urma licitaţiei firma va executa lucrarea la… 47% din valoare. Oricum mie mi se pare că suma este exagerat de mare, dar tot e mai bine să plăteşti acelaşi lucru cu 10 mil de euro în loc de 20 de mil de euro.
Asta este a doua etapă de drenare prin realizarea unor astfel de lucrări. Unele licitaţii nu pot fi controlate 100% şi atunci avem surprize de acest gen în care firmele îşi fac calcule mai precise şi ofertează mult sub valoarea recomandată de finanţator. Trebuie avut în vedere că la multe licitaţii se prezintă un singur ofertant şi în cazul în care valoarea contractului este de sub 120 000 de euro instituţia publică cere o singură ofertă de preţ.
Revenind la chestiunea fondurilor neutilizate, şi pentru a preîntâmpina un nou eşec al gestionării bugetului pe 2014 va trebui regândit, cel puţin pe termen scurt , din mers, această situaţie. În nici un caz nu trebuie umflat bugetul pentru consum, festivaluri sau achiziţii inutile, însă nu ne împiedică nimic să începem pistele pentru biciclişti, să achiziţionăm echipamentele informatice pentru şcoli, în timp foarte scurt. Există cerere mare aici de câţiva ani buni. Putem realiza cel puţin două baze sportive sau putem începe modernizarea Şcolii Generale numărul 4 şi a Liceului de Muzică. Traseul documentaţiilor tehnice şi finalizarea achiziţiilor pentru anumite lucruri se face într-un timp mult mai scurt. Avem localităţi fără apă curentă(ex Slătiniţa, unde oamenii sunt ca în evul mediu fiindcă trei-patru luni nu este apă nici în fântână). Voi propune realizarea de terenuri de sport în fiecare localitate componentă. Trebuie urgentată legătura rutieră (Arţarilor-Colibiţei) şi documentaţie tehnică pentru amenajarea râului pentru recreere şi promenadă între Podul Budacului şi Podul Jelnei şi alte lucruri.
Dacă USL-ul, care trăieşte bine în Bistriţa, nu are nici în acest an soluţii, altele decât fântânile arteziene şi festivalurile, e cel puţin grav. Demisia e puţin probabilă şi atunci nu ne rămâne decît demiterea.
Alin Seserman, consilier local PDL
