De mai bine de un an Ministerul Apelor şi Pădurilor se chinuieşte să scoată „pe piaţă” noul Cod silvic. În februarie anul trecut, fostul ministru Lucia Varga era decisă ca în cel mult trei-patru luni legea să fie adoptată de Parlament şi să poată fi pusă în aplicare. Însă cum de la teorie până la fapte mai sunt ceva paşi de parcurs, şi în cazul noului Cod silvic lucrurile nu au curs precum apa.
Noul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, este la fel de hotărâtă ca şi predecesoarea ei să facă ordine în pădurile patriei odată cu adoptarea noului Cod silvic. Ba mai mult, pentru a stopa furturile şi tăierile ilegale, Doina Pană vrea instituirea unui fel SMURD pentru păduri.
Recent la Bistriţa a avut loc o nouă dezbatere pe această temă, dezbatere în care în afara declaraţiilor şi promisiunilor de mai mult ordin politic, problemele s-au arătat a fi cam aceleaşi. De la vizitele Luciei Varga în Bistriţa-Năsăud, două la număr anul trecut, proiectul noului Cod silvic a ajuns în Senat unde de altfel a şi fost adoptat. Mai trebuie însă să ajungă şi la Camera Deputaţilor care este camera decizională.
Mai sunt destule de perfectat
Potrivit şefului Ocolului Silvic Romuli, Gabriel Stanciu, unul dintre silvicultorii din Bistriţa-Năsăud care a pus umărul la greu la perfectarea proiectului lansat de Varga, mai sunt încă câteva puncte care aduc nemulţumiri în teritoriu. Mai precis este vorba de paza obligatorie a suprafeţelor neadministrate, care a fost pusă în cârca ocoalelor silvice, conform variantei ieşită de la Senat.
„Nu suntem de acord ca tot haosul care s-a creat în teritoriu printr-o punere proastă în aplicare a legilor fondului funciar să fie încărcată acum în seama ocoalelor silvice. Amenajamentul silvic nu poate constitui baza titlului de proprietate a statului, această formulare mie mi se pare puţin forţată”, a precizat Gabriel Stanciu.
De asemenea, el a făcut referire şi la valorificarea masei lemnoase, care prin varianta susţinută de fostul ministru Lucia Varga este interzisă a fi efectuată direct. Mai precis discutăm, de interzicerea vânzării de masă lemnoasă pe picior către agenţii economici, în schimb ocoalele silvice ar avea dreptul să angajeze, evident în urma unei licitaţii, o firmă care să exploateze doar lemnul din pădure, după care acesta este transportat în depozite şi pe urmă vândut prin licitaţie.
„Punctul nostru de vedere este că statul poate reglementa doar pentru pădurile statului un regulament de vânzare a masei lemnoase. Proprietarul trebuie să aibă posibilitatea să îşi valorifice masa lemnoasă după cum consideră. (…) Interzicerea vânzării mase lemnoase pe picior bulversează tot sistemul silvic. Noi ocoalele silvice nu suntem în măsură la ora actuală să preluăm un astfel de proces. Toată infrastructura necesară transportului, depozitării, etc., aparţine agenţilor economici. Noi ocoalele silvice nu avem nimic. Nu putem să preluăm o astfel de activitate pentru care, clar, nu suntem pregătiţi şi care necesită şi investiţii foarte mari”, a spus Gabriel Stanciu.
În opinia şefului de ocol de la Romuli, singurul lucru bun în noul Cod silvic este introducerea certificatelor verzi.
Acesta a mai atras atenţia că noul cod trebuie armonizat cu legislaţia europeană – PNDR – care facilitează accesul la finanţări europene pentru sprijinul dezvoltării silviculturii.
Tot Lucia Varga a insistat ca la acest punct să fie introdus şi dreptul de preemţiune pentru agenţii economici din industria mobilei. Acest punct însă a aprins spiritele, mai ales în rândul operatorilor economici care exploatează şi prelucrează masa lemnoasă care consideră că o astfel de prevedere le-ar pune lacătul pe uşile firmelor.
Nimic nou, în afara SMURD-ului silvic, şi ăsta teoretic
Toată lumea, atât la întâlnirile organizate de Lucia Varga, dar şi acum de Doina Pană, a fost de acord cu faptul că trebuie stopat furtul de lemne.
„Vreau ca, odată pentru totdeauna, în pădure să guverneze legea lege şi nu legea junglei. Nu ne mai permitem experimente, pentru că riscăm să fie prea târziu. Oricum, în foarte multe situaţii se constată că pădurile au fost considerate o casă fără stăpân şi a făcut fiecare ce a vrut. Eu vreau să punem punct acestei situaţii. Pentru că e prea mult!”, a declarat la întâlnirea de la Bistriţa, ministrul Doina Pană.
Totodată ea a explicat că în viitorul apropiat va apărea o hotărâre de guvern şi, care, nu va fi pe placul tuturor.
„Va apărea o HGR în sensul acesta, dar vă previn că, indiferent dacă vă place sau nu, am să o scot. Şi oricine are bune intenţii va fi de acord cu ea. Pe termen mediu, asta intenţionez: să scadă drastic furtul din păduri. Din statisticile pe care le am, nu se fură fără acte decât sub 5%. Restul se fură cu acte şi aici vor fi măsurile care să reglementeze acest lucru. Vreau să privim pădurea nu doar ca o sursă economică foarte importantă, ci ca pe o valoare inestimabilă care trebuie îngrijită, preţuită, apărată şi dezvoltată. Legat de proiectele mele, s-ar putea ca până la sfârşit să nu mă iubiţi foarte tare. Nu e suficient să declarăm că există tăieri ilegale şi să ne doară sufletul, trebuie să facem ceva. Ideea pe care eu vreau să merg nu are legătură cu factorul uman. Oricâţi jandarmi şi poliţişti ai trimite, başca că nu îi ai, aceste tăieri ilegale se pot întâmpla. Eu mă gândesc la ceva tehnic, dar nu vreau să vă dau acum amănunte fiindcă vreau să discut mai întâi cu premierul. Vedeţi, înainte, când nu era radarul, puteai mitui poliţistul, dar de când e nu mai poţi pentru că rămâne înregistrat”, a conchis Doina Pană.
Zilele trecute, într-un interviu acordat Mediafax, ministrul Apelor şi Pădurilor a adus mai multe precizări cu privire la radarul care ar putea intercepta pe cei care taie ilegal din pădurile României.
„Îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri. Adică, exact aşa cum în cazul SMURD-ului sunt echipe operaţionale compuse din medic, din pompier, din cei de la descarcerare, să am o echipă operaţională compusă din poliţist, jandarm, pădurar şi care, în momentul în care, printr-un sistem, nu 112, dar asemănător, a primit semnalul: acolo se taie ilegal, acolo se fură, să poată interveni operativ. E un sistem care presupune foarte mulţi bani, pentru că e vorba de o suprafaţă foarte mare, vreau prin acelaşi sistem să încerc să combat şi braconajul, şi va fi un pic mai greu, dar nu imposibil. Mi-l doresc prea mult ca să nu-l fac”, este de părere Doina Pană.
