Situaţia financiară a Spitalului Orăşenesc „Dr. George Trifon” din Năsăud este departe de a se îmbunătăţi, deşi managerul instituţiei sanitare, prin intermediul unui memoriu, a solicitat ajutor din partea autorităţilor în urmă cu aproximativ o lună. Între timp, senatorul liberal Ioan Deneş a avut o intervenţie în plenul Camerei Superioare a Parlamentului României, cu privire la spitalul năsăudean. Imediat după acţiunea senatorului Deneş, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bistriţa-Năsăud (CJAS BN), Camelia Ilişuan, a reacţionat spunând că cea mai gravă problemă a spitalului din Năsăud este managementul. Mai mult decât atât, Camelia Ilişuan a afirmat că spitalul năsăudean nu are întocmită o listă de aşteptare pentru cazurile programabile.
Până la această dată, Spitalul Orăşenesc Năsăud are contractate cu CJAS BN pentru decontarea a 4.018 cazuri. În 2010 avea, conform contractului, mai mult cu 2.000 de cazuri decontate de CJAS BN.
Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” Năsăud se află într-o situaţie foarte dificilă din cauza subfinanţării. În urmă cu circa o lună, managerul spitalului, dr. Adrian George, a solicitat ajutor din partea Primăriei Năsăud, dar şi din partea autorităţilor judeţene pentru a interveni la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în speranţa obţinerii unor fonduri suplimentare.
Numărul cazurilor „plus” a crescut
Potrivit memoriului înaintat autorităţilor, unitatea spitalicească năsăudeană are câteva sute de cazuri realizate şi neplătite de Casă din cauză că au fost realizate peste numărul celor prevăzute în contract. Mai precis era vorba de 759 de astfel de cazuri realizate peste numărul aprobat prin contract de CJAS. Din cele 759 de cazuri realizate peste contract, 417 sunt din categoria pacienţilor care beneficiază de asistenţă medicală gratuită, în speţă fiind vorba despre copii cu vârste între 0 – 18 ani (107 cazuri), care au fost internaţi şi trataţi în secţia de Pediatrie a spitalului. Alte 155 de cazuri sunt nou născuţi şi tot atâtea mame lăuze care au fost asistate la naştere.
De atunci încoace la cele 759 de cazuri realizate şi nedecontate, s-au mai adăugat şi altele.
Conform contractului, Spitalul Năsăud are aprobate spre finanţare aproximativ 400 de cazuri, lunar.
„Noi avem în medie circa 409 cazuri contractate cu Casa. În luna septembrie am avut 393, care nu ne sunt suficiente. Problema este că noi am făcut mai multe externări, care sunt validate de Casa Naţională, numai patru cazuri avem anul acesta nevalidate, din total. La această dată noi avem în plus 772 de cazuri realizate în plus faţă de contract. Din acestea, 119 sunt copii între 0 – 18 ani, internaţi şi trataţi în secţia de pediatrie, iar 171 de cazuri sunt nou născuţi şi tot atâtea mame lăuze. Poate cei de la CJAS nu ştiu, dar secţia de obstetrică-ginecologie a Spitalului Judeţean este în renovare şi ni se trimit nouă femeile care trebuie să nască, din zona Bistriţei. Din această cauză avem noi mai multe naşteri. Am depăşit faţă de ce este în contract, dar eu nu pot opri femeia să nască şi să-i spun să vină luna viitoare”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, managerul Spitalului „Dr. George Trifon”, dr. Adrian George.
Calcule în detrimentul spitalelor
Managerul spitalului a explicat cum se calculează pentru un spital numărul de cazuri pe care CJAS le aprobă spre decontare. Mai precis numărul de paturi aprobate (n. r – spitalul năsăudean are în total 165 de paturi, din care cinci sunt pentru Terapie Intensivă, şi doar 147 aprobate, deci luate în calcul) şi numărul de bolnavi de pe o secţie (număr care se încadrează tot pe numărul de paturi aprobat) se înmulţesc cu gradul de utilizare, după care rezultatul se împarte la numărul de zile de spitalizare (6,65 zile în cazul Năsăudului pentru o secţie).
Numărul scăzut al cazurilor prevăzute prin contract a fi decontate se datorează şi faptului că spitalul năsăudean este încadrat la categoria a IV-a, cauză din care instituţia pierde la plata decontărilor circa 15%. Mai mult decât atât, la toate acestea se adaugă şi indicele de complexitate case mix.
„La noi (spitalele de grad IV) se mai adaugă indicele de complexitate case-mix, ca să-ţi mai reducă din bani. În loc să îţi de 1.360 lei, cât e un caz rezolvat, DRG, îţi adaugă acest indice, şi dacă este sub unu, îţi dă 0,80 sau 0,90 procente din suma respectivă. Doar dacă rezultă unu, îţi dă 1.360 lei”, a spus dr. Adrian George.
Numărul cazurilor aprobate, mai mic an de an
În ultimii trei ani, numărul cazurilor contractate de Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” cu CJAS BN a fost scăzut simţitor şi asta nu din cauză că oamenii din zona Năsăudului, ca de altfel din întreaga Românie, ar fi mai sănătoşi. Motivul este unul simplu: reducerea la sânge a cheltuielilor bugetare, indiferent de repercusiuni. Drept urmare, în mai toate unităţile spitaliceşti, pacienţii beneficiază doar de asistenţa medicală, întrucât medicamentele, dar şi unele materiale sanitare (feşe, seringi, branule, etc.) nu le sunt asigurate şi sunt astfel nevoiţi să şi le procure în baza unei reţete medicale din farmacii.
Potrivit declaraţiei managerului spitalului năsăudean, în 2010, unitatea spitalicească pe care o conduce a avut prin contractul cu CJAS BN 6.414 cazuri, în 2011 – 5.369 cazuri, iar în 2012 – 4.983 cazuri. Până la final de an, numărul aprobat va ajunge, probabil, la egalitate cu cel de anul trecut pentru spitalul din Năsăud.
„Anul acesta, până la data de 31 octombrie avem contractate 4.018 cazuri. Acest număr nu acoperă cheltuielile. Pe lângă acestea, mai avem spitalizările de zi, avem contract pe investigaţiile paraclinice şi serviciile pe ambulatoriu”, a spus dr. Adrian George.
Dr. George: „Noi suntem spital de acuţi”
În ceea ce priveşte lista de aşteptare de care pomenea într-un comunicat de presă Camelia Ilişuan – directorul CJAS BN, managerul spitalului năsăudean a explicat că astfel de liste se pot întocmi doar în cazul spitalelor care au secţii pentru cronici sau în cazul bolnavilor cronici dacă nu prezintă anumite complicaţii ce impun spitalizare imediată.
„Noi suntem spital de acuţi, nu de cronici, asta trebuie să înţeleagă doamna director. Lista de aşteptare este pentru bolnavii cronici. De exemplu, dacă un bolnav suferă de o ciroză hepatică, caz cronic, şi face o insuficienţă hepatică, vorbim deja de caz acut, şi trebuie să se adreseze rapid spitalului, altfel va avea probleme care pot duce la deces. Lista de aşteptare este pentru anumite diagnostice, care nu sunt acute. Cazurile acute nu pot fi trecute pe lista de aşteptare”, a explicat dr. Adrian George.
Liana Mureşan
