Administraţia locală, avertizată să îşi facă ordine în ogradă
Auditorii Curţii de Conturi au constatat o serie de abateri în urma unui control efectuat recent la Primăria Năsăud. Deocamdată, abaterile sunt sancţionate doar cu avertismente.
Perioada pentru care s-a efectuat controlul a fost nu doar anul 2012, ci una mult mai lungă, din 2006 încoace. Printre neregulile constatate sunt şi plata fără suport a unor facturi emise de firma care a efectuat lucrările pentru reabilitarea sediului Primăriei Năsăud. SC Emi&Nico SRL a fost nevoită să returneze administraţiei locale peste 52.000 lei.
Primăria Năsăud a fost luată la puricat de Curtea de Conturi, însă nu doar pentru activitatea din 2012, ci pentru o perioadă mult mai lungă, din 1990 încoace. În esenţă a fost vizată activitatea desfăşurată în primăria năsăudeană aflată sub conducerea fostului edil al oraşului, Dumitru Mureşan. Singurul lucru imputabil acestuia este faptul că s-au întocmit proiecte şi studii de fezabilitate care, din cauza lipsei de resurse financiare, nu au putut avea o finalitate.
Anumite goluri au fost înregistrate şi în activitatea actualei administraţii locale sub conducerea primarului Mircea Romocea, întrucât auditorii Curţii de Conturi au sesizat că au fost acceptate şi plătite situaţii de lucrări pentru anumite obiective de investiţii care depăşeau valoarea devizului de lucrări.
Abateri estimate la peste două milioane lei
Cinci abateri au fost constatate de auditorii Curţii de Conturi la Primăria Năsăud. Este vorba de nereguli cu privire la înregistrarea datelor în contabilitate a cheltuielilor aferente obiectivelor de investiţii, nu s-a stabilit, calculat şi virat în contul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) suma integrală a cotei de 0,7% din cheltuielile pentru executarea lucrărilor realizate la obiectivul „Reabilitarea sediu primărie din oraşul Năsăud”, achiziţionarea de studii şi proiecte care nu s-au materializat în investiţii în folosul comunităţii locale, operaţiunea de inventariere nu s-a efectuat în baza prevederilor legale. De asemenea, s-au constatat abateri cu privire la plata unor situaţii de lucrări care depăşesc cantităţile de lucrări ofertate.
Prima abatere, cea cu privire la înregistrarea eronată a cheltuielilor efectuate la unele obiective de investiţii, a fost estimată la 1.918.256,65 lei. Necalcularea şi neplata integrală a cotei de 0,7% din valoarea construcţiilor şi lucrărilor efectuate datorată bugetului de stat către ISC a fost estimată la 10.859,64 lei. De asemenea, valoarea plăţilor care au fost acceptate de conducerea Primăriei Năsăud peste valoarea devizelor de lucrări se ridică la 58.092,15 lei, iar pentru achiziţionarea de studii de fezabilitate şi proiecte a fost cheltuită suma de 319.333 lei. Per total, valoarea estimativă a abaterilor, conform raportului Curţii de Conturi se ridică la 2.306.541,44 lei.
În documentul citat, este explicat ce anume s-a greşit la fiecare punct considerat abatere.
Cheltuieli înregistrate eronat
Astfel, cu privire la înregistrarea eronată a cheltuielilor efectuate pentru obiectivele de investiţii, auditorii Curţii de Conturi au constatat că „valoarea documentaţiilor întocmite pentru obiectivele de investiţii (studii de prefezabilitate, studii fezabilitate, proiecte tehnice, etc.) a fost eronat înregistrată în contul de cheltuieli 628 «Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi» în loc de contul 231 «Active fixe corporale în curs de execuţie»”.
De asemenea, se mai precizează că, „în soldul contului 231 «Active fixe corporale în curs de execuţie» la 31.12.2012 a fost menţinută nejustificat valoarea a trei obiective de investiţii finalizate pentru care au fost întocmite procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor”.
Nu şi-au plătit taxele către ISC
Primăria Năsăud nu a virat integral în contul Inspectoratului de Stat în Construcţii cota de 0,7% din cheltuielile pentru executarea lucrărilor derulate pentru reabilitarea sediului administrativ. Potrivit raportului, valoarea lucrărilor de investiţii executate şi achitate la data de 6 iunie 2013 este de 2.185.234,1 lei, pentru care trebuia calculată, înregistrată în evidenţă şi virată suma de 15.296,64 lei. Până la data controlului efectuat, administraţia locală năsăudeană virase însă doar 4.437 lei, plată efectuată în iulie 2010. Conform documentului citat, în acest caz statul a fost prejudiciat cu suma de 10.859,64 lei. Ca să nu fie generate alte probleme mai grave, administraţia locală năsăudeană a plătit întreaga sumă restantă şi datorată ISC, pe data de 18 iunie.
Banii, înapoi!
Aşa cum aminteam mai sus, Primăria Năsăud a plătit sume de bani mai mari în cazul unor situaţii de lucrări în raport cu cantitatea de lucrări cuprinse în contractele de achiziţie publică. Punctual este vorba de obiectivul de investiţii „Reabilitare sediu primărie din oraşul Năsăud” pentru care s-au plătit în plus peste 58.000 lei.
Astfel, conform raportului Curţii de Conturi, o primă etapă s-a consumat în 2010, când administraţia locală a trebuit să achite valoarea lucrărilor pentru nişte instalaţii electrice, însă plăţile au fost efectuate şi în contul firmei care a prestat efectiv lucrarea – SC Inst-Nistor SRL, dar şi în contul firmei asociată acesteia şi care desfăşura lucrări de amploare mai mare – SC Emi&Nico SRL. Practic, Inst-Nistor SRL a facturat primăriei valoarea lucrărilor prestate, în valoare de 8.709 lei, factură care a fost achitată în 2010. La doi ani distanţă, în decembrie 2012, SC Emi&Nico SRL a înglobat parte din lucrările facturate în 2010 de Inst-Nistor SRL, firmă asociată în contractul de lucrări derulat cu Primăria Năsăud. Astfel, auditorii Curţii de Conturi au constatat că de fapt Primăria Năsăud a plătit în plus 1.658 lei.
Pentru acelaşi obiectiv, Curtea de Conturi a constatat în urma controlului efectuat că administraţia locală năsăudeană a acceptat să plătească „lucrări suplimentare” efectuate de SC Emi&Nico SRL, fără să existe nicio justificare legală. Potrivit raportului, în decembrie 2012, Primăria Năsăud a primit şi acceptat la plată o factură în valoare de 302.237,78 lei, din care 56.434,15 lei reprezentau lucrări suplimentare constând în instalaţii termice subsol, instalaţii electrice şi instalaţii sanitare.
„Menţionăm că nu există documente din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea achiziţiei de lucrări suplimentare de această natură”, se arată în raport.
Drept urmare, SC Emi&Nico SRL a fost nevoită să storneze Primăriei Năsăud suma totală de 58.092,15 lei bani pe care i-a primit în plus în baza facturilor remise administraţiei locale în 2010 şi 2012.
Documentaţii pentru obiective de investiţii
În raportul Curţii de Conturi se menţionează de asemenea că administraţia locală năsăudeană ar fi întocmit în perioada 2006 – 2011 o serie de studii de prefezabilitate, fezabilitate proiecte şi alte studii aferente unor obiective de investiţii perioadei menţionate, fără ca mai apoi acestea să fie puse în operă.
Astfel, din suma totală cheltuită în acest interval, de 319.333 lei, în 2006 au fost cheltuiţi pe astfel de documentaţii 28.070 lei, în 2007 – 102.920 lei, în 2008 – 36.500 lei, în 2009 – 127.043 lei, iar în 2011 – 24.800 lei.
În documentul citat se dau şi două exemple de documentaţii pentru care administraţia locală a cheltuit bani de la bugetul local.
Unele nu mai pot fi concretizate
Una dintre acestea este studiul de fezabilitate cu privire la reabilitarea Şcolii generale din cartierul Luşca, şcoală care ulterior a fost închisă din cauza numărului tot mai mic de populaţie şcolară. Documentaţia, pentru care Primăria Năsăud a plătit 1.993 lei, a fost întocmită în 2006, în condiţiile în care guvernul aflat la conducere în acea perioadă a deschis robinetul cu bani pentru reabilitarea clădirilor în care funcţionau instituţii de învăţământ preuniversitar.
Un al doilea exemplu este un studiu de prefezabilitate referitor la realizarea unei centuri ocolitoare pentru oraşul Năsăud, foarte necesară de altfel în condiţiile în care traficul greu se desfăşoară prin centrul oraşului, pe strada Vasile Naşcu, unde locuinţele sunt extrem de afectate din această cauză. Pentru documentaţia întocmită de SC Drumex SRL, Primăria Năsăud a plătit, în 2007, 19.144 lei. În raport se menţionează că în documentaţie sunt propuse trei variante de ocolire: două variante pe partea de sud a oraşului şi o a treia pe partea de nor-est. Deşi în urma dezbaterilor publice care au avut loc, cetăţenii au optat pentru varianta de nord-est, din cauza costurilor ridicate demersurile nu au mai fost continuate.
Potrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa, varianta de nord-est pentru centura ocolitoare a oraşului ar costa aproximativ 83 milioane euro, în timp ce celelalte două variante pe la sud de oraş ar avea costuri între 24 – 28 milioane de euro. Deşi variantele sudice sunt de patru ori mai ieftine, în zona respectivă există însă un obiectiv care împiedică realizarea unei centuri, fiind vorba de staţia de distribuţie a gazului metan pentru oraş, pe lângă care nu poate trece o şosea ocolitoare, conform prevederilor legale.
Aceleaşi surse spun însă că documentaţia întocmită de administraţia locală poate fi utilizată în viitor în vederea realizării unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic şi, mai departe, pentru realizarea efectivă a obiectivului propus. Există însă câteva condiţii care trebuie îndeplinite în acest sens – achiziţionarea de terenuri de către administraţia locală care ulterior să fie predate Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR) libere de sarcini pentru punerea în practică a unei şosele ocolitoare. Finanţarea unui astfel de obiectiv depinde de realizarea altuia foarte important pentru judeţul Bistriţa-Năsăud – reabilitarea DN 17 C şi DN 17 D, centura ocolitoare a Năsăudului fiind astfel o punte de legătură între cele două drumuri naţionale.
Pe lângă aceste „obiective de investiţii” rămase doar pe hârtie, din care unul poate avea o finalitate în viitorul apropiat, sursele noastre spun că au mai fost întocmite şi alte documentaţii în perioada 2006 – 2011 care pot fi transpuse în realitate de actuala administraţie locală. Este vorba de documentaţii întocmite pentru reabilitarea unor clădiri de şcoli (Liceul Tehnologic Silvic, Colegiul Economic), reabilitări de străzi, dar şi pentru extinderea reţelei de canalizare în partea de est a oraşului, înspre comuna Rebrişoara.
De cealaltă parte, Curtea de Conturi precizează la acest punct al documentaţiilor întocmite fără a avea o finalitate, că: „Din verificarea anuală a programului de investiţii, din discuţiile purtate cu personalul din cadrul compartimentelor de specialitate şi din răspunsurile la notele de relaţii solicitate a rezultat că principala cauză a nematerializării în obiective de investiţii a documentaţiilor tehnico-economice (studii şi proiecte) a fost necuprinderea în programele de dezvoltare anuale, deşi acestea au fost aprobate prin hotărâri ale consiliului local, nefiind asigurate sursele de finanţare pentru execuţia acestora. În concluzie, apreciem că achiziţia studiilor şi proiectelor nu a avut în vedere respectarea în totalitate a principiului celor 3E (eficienţă, economicitate şi eficacitate) în vederea realizării unor obiective de investiţii care să satisfacă necesităţile comunităţii locale. Cauza care a determinat încălcarea principiilor de eficienţă, economicitate şi eficacitatea fost lipsa unui control riguros în utilizarea fondurilor publice pe de o parte, iar pe de altă parte lipsa unei previziuni realiste în fundamentarea posibilităţilor de realizare a proiectelor de investiţii”.
Din suma totală de 319.333 lei, cheltuită pe întocmirea de documentaţii de Primăria Năsăud, 21.137 lei reprezintă valoarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiective de investiţii care nu mai pot fi concretizate în viitor, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Restul sumei reprezintă studii şi proiecte pentru obiective care se vor materializa anul acesta, dar şi în 2014.
Liana Mureşan
