Calin Stoia acuza procurorii de rea-credinta
In data de 5 martie, in fata Tribunalului Cluj, a avut loc un nou termen im dosarul in care omul de afaceri Calin Stoia este acuzat de trafic de influenta. Instanta clujeana a respins cererea prin care se solicita restituirea dosarului catre DNA pentru refacerea urmaririi penale, iar Calin Stoia a dat pentru prima data declaratii cu privire la acuzatiile care i se aduc si si referitor la relatia sa cu fostul premier Emil Boc.
Luni, 5 martie, la Tribunalul Cluj s-a judecat un nou termen al dosarului supranumit “Number One” in care Calin Stoia este acuzat ca ar fi comis infractiunea de trafic de influenta prin primisiunea de a influenta mai multi functionari publici.
Conform rechizitoriului, la finele anului trecut Calin Stoia ar fi comis imfractiunea de trafic de influenta, atunci când s-a angajat fata de un denuntator sa-i rezolve acestuia o problema prin intermediul relatiilor pe care le-ar fi avut in rândurile functionarilor publici din executiv. In concret, procurorii sustin faptul ca Stoia ar fi promis ca poate inflenta mai multi functionari din cadrul Guvernului pentru ca acestia sa aprobe alocarea unei sume de bani care urma sa fie pusa la dispozitia Primariei comunei Ionesti din judetul Vâlcea, suma provenita din fondurile de rezerva pe anul 2011. Tot in rechizitoriu se arata faptul ca Stoia ar fi cerut suma de 100.000 de euro, aproximativ 10% din valoarea totala a sumei care urma sa fie primita de catre Primaria Ionesti, insa pâna acum respectiva comuna nu a primit acele fonduri nici pe anul 2010 dupa cum nu a primit nici in 2011.
Referitor la acuzatiile care i-au fost aduse, Calin Stoia s-a aparat, aratând ca este nevinovat si intregul dosar este construit cu rea-credinta de catre procurori, doar pe baza unor supozitii, motiv pentru care a solicitat restituirea acetuia la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru refacerea urmaririi penale. "Ma declar nevinovat de faptele imputate. Pe Bold (Bujorel Bold, denuntatorul din dosar, n.r.) l-am cunoscut in urma cu un an jumate la Pianu la golf. In 25 august când eram la Paris am fost sunat de Bold ca vrea sa discute cu mine o problema, dar nu mi-a zis ce. In 28 l-am sunat fiind intors si el mi-a spus ca ar fi o societate care are nevoie de recuperat bani. Fara sa imi spuna ce. Cred ca sunt niste speculatii ale acuzarii contra adevarului cu privire la discutie. Nu am lansat niciun zvon ca am influenta asupra unor persoane din Guvern. Dimpotriva, am aratat ca nu pot.” a precizat Calin Stoia.
Referitor la relatia de prietenie pe care o are cu fostul premier Emil Boc, de unde si numele de“Number One”al dosarului, si care sta la baza presupunerii ca ar fi putut influenta persoane cheie din Guvern, Calin Stoia a declarat faptul ca “Desi il cunosc pe ministrul Boc de când era primar, nu am nicio relatie cu dânsul si nu imi permit sa apelez la dânsul pentru nicio problema. Nu ma bat cu el pe burta si nu pot sa ii zic :Mai Emil, ajuta-l si pe prietenul meu".
In celalalt dosar Stoia va fi judecat la Targu-Mures
In celalalt dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Cluj, cel din care a fost disjuns dosarul „Number One”, omul de afaceri Calin Stoia a fost trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii de dare de mita, mai precis procurorii acuzându-l ca l-ar fi mituit pe fostul primar Sorin Apostu pentru a obtine un contract de salubrizare pentru firma Brantner Veres pe care o reprezenta. Avocatii celor doi au inaintat cereri de stramutare a dosarului la o alta intstanta egala in grad, datorita faptului ca jurstitia clujeana ar putea fi impartiala.
La data de 20 februarie, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis cererea de stramutare formulata de catre aparatorii fostului primar Sorin Apsotu si ai omului de afaceri Calin Stoia, atribuind sarcina solutionariic auzei unei instante egale in grad, si anume Curtii de Apel Târgu-Mures. Inaintata in luna ianuarie, cererea de stramutare s-a intemeiat pe faptul ca dosarul celor doi a fost intens mediatizat atât in presa nationala dar mai ales in cea locala, astfel incât s-ar fi creat o presiune mediatica asupra judecatorilor, care ar fi putut da o solutie eronata sau partinitoare. Tiberiu Ban, unul dintre avocatii lui Sorin Apostu a declarat faptul ca ” stramutarea a fost ceruta petru ca exista presiune mediatica. Au mai fost si alte cazuri asemanatoare si in alte orase”.
Curtea de Apel Cluj a respins de mai multe ori pâna acum cererile de liberare conditionata sub control judiciar, inaintate de Apostu si Stoia, decizii mentinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie.Atât anul acesta, la datele de 13 februarie si respectuv 19 ianuarie, cât si anul trecut la data de 21 decembrie, Sorin Apostu si Calin Stoia inaintasera in fata Curtii de Apel Cluj cereri de liberare sub control judiciar, toate fiind insa respinse. Motivele invocate de catre avocatii celor doi, de la starea de sanatate precara sau lipsa probelor, pâna la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), nu au fost suficiente pânaa cum incât sa convinga instanta clujeana ca masura arestului preventive nu se mai impune si judecarea s-ar putea face cu cei doi in stare de libertate, fiind insa obligati sa nu paraseasca localitatea sau tara. In acelasi sens, instanta clujeana a admis de mai multe ori cererile parchetului de a prelugi durata arestului preventive, motivând de fiecarea data faptul ca cererile de liberare ar fi nefondate, datorita pericolului public pe care il prezinta cei doi.
Anul trecut, la data de 9 noiembrie 2011, Sorin Apostu a fost retinut de Directia Nationala Anticoruptie (DNA), sub acuzatia de luare de mita in schimbul incheierii unor contracte legate de asigurarea parcului auto si de salubrizare, iar omul de afaceri Calin Stoia pentru dare de mita. Incepând cu data de 30 ianuarie, Sorin Apostu si Calin Stoia au fost mutati de la Penitenciarul Gherla la Spitalul penitenciar din Dej din motive medicale.
Prevederile Codului Penal cu privire al Traficul de influenta
Art. 257 :Traficul de influenta
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savârsita de catre o
persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.
Sabin Ripan
