In intreaga Romanie, ca si in Bistrita-Nasaud, Toamna se numara disponibilizatii

Curăţenia de toamnă în administraţiile locale şi diferitele servicii deconcentrate, a început prin eliminarea a 63.600 de posturi pe întreg teritoriul României. Cei rămaşi vor prelua sarcinile celor plecaţi, dar cu un „bonus” de minus 25%. Criteriile după care s-a făcut curăţenia variază de la „ultimul venit – primul plecat” la selecţia pe bază de concurs sau examen organizate în regim intern de către diferitele instituţii.
În judeţul Bistriţa-Năsăud vor fi reduse din instituţiile statului – deconcentrate, administraţii locale şi cea judeţeană – aproximativ 80 de posturi.

Bistriţa, România, Europa. De la micro la macro, restructurările, cauzate de criza economică în aparatele bugetare ale Europei, au făcut şi mai fac în această toamnă curăţenie în birouri. În România, acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede printre multe altele, şi limitarea fondului de salarii în anul 2011 la 39 miliarde de lei. Calculele făcute de experţii guvernamentali, printre care şi miniştrii ce au fost remaniaţi, au arătat că limitarea fondului de salarii impune reducerea numărului de angajaţi din sectorul bugetar de la 1,36 milioane la 1,29 milioane, adică aproximativ 70.000 de bugetari. Numărul mai exact este de 63.600 de posturi bugetate de stat, nu toate ocupate, parte din ele fiind prinse în bugetele instituţiilor, dar blocate din diferite motive: pensionări, demisii, transferuri, etc.
Nici în restul Europei situaţia nu este mai roz, disponibilizările de toamnă fiind prezente de-a lungul şi de-a latul bătrânului continent. Cehia va trimite acasă doar 1.800 de angajaţi ai statului, în condiţiile în care populaţia totală a ţării numără puţin peste 10 milioane de locuitori, adică jumătate cât România, astfel că urmărind raportul dintre populaţia efectivă şi numărul de disponibilizaţi, Cehia trimite acasă de 17 ori mai puţini bugetari decât România.
Vecina Ungaria îşi face curăţenia prin reducerea a 2.500 de posturi, exact ca Polonia, raportul faţă de populaţia totală a acestor ţări fiind altul, Ungaria având 10 milioane de locuitori, iar Polonia aproape 40. Ţara prietenă Franţa trimite acasă (pe lângă expulzările la oră fixă) 10.500 de bugetari, iar Italia 12.030. Inclusiv în ţara lui Shakespeare se fac reduceri, în Marea Britanie vor pleca „home” (dacă nu vor emigra) 8.600 de englezi pur-sânge.

De la Bucureşti la Bistriţa via disponibilizare

Potrivit unei statistici a Ministerului Finanţelor Publice (MFP), numărul total de posturi ocupate în sectorul bugetar în luna martie era de 1.360.376, cele mai multe posturi revenind angajaţilor din administraţia centrală – 410.926, urmaţi de salariaţii din învăţământ – 389.910 persoane, şi de personalul angajat în administraţia locala – 364.654.
După reducerile salariale cu 25% şi creşterea TVA la 24%, următorul procent referitor la reducerea numărului de bugetari rămâne în aceeaşi marjă, adică tot 25%. Asta la nivel macro, la nivelul micro, adică aici jos la noi în ogrăzile instituţiilor vizate, acest procent variază în funcţie de organigramele primite de fiecare directoraş sau preşedinte în parte de la Bucureşti.
Potrivit unor reguli de funcţionare stabilite la Capitală cu ceva vreme în urmă şi de alţi guvernanţi, se stabilea un anumit număr de angajaţi raportat la numărul de locuitori, regulă folosită în mai multe domenii, şi înainte de disponibilizarea generală, mai trebuiau angajaţi oameni, în niciun caz daţi afară. Acelaşi cadru legislativ, însă, prin diferitele legi, HG-uri sau ordonanţe, au îngheţat posturile şi au interzis angajările încă din 2009, astfel rămânând în organigramele instituţiilor, diferite posturi neocupate dar bugetate, adică prinse în calculul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care fiecare birou economic îl face la sfârşit de an.

La noi – fiecare după posibilităţi

În administraţia locală, restructurările au început în primării, aici fiecare primar tăind ce a crezut de cuviinţă şi dacă a fost de musai.
În primăria lui T. O. Creţu, restructurările s-au rezumat la partea sezonieră a angajaţilor, care oricum întrau pe liber după 1 septembrie, perioada fiind clar delimitată de această dată, astfel Creţu „s-a scos” cu 23 de posturi bugetate. Deoarece de aceşti muncitori mai are nevoie şi oricum serviciile prestate de aceştia vor fi externalizate, ideea primarului de înfiinţare a unei firme de specialitate care să-i cuprindă pe aceşti disponibilizaţi de sezon, se pare că va prinde contur şi treburile vor continua fără cutremure majore în Primăria Bistriţa.
În obscurul şi secretosul Consiliu Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), unde deciziile se iau într-un singur birou cu baie şi cabină de duş, cinci persoane au primit preavize şi se pare că există şi a şasea persoană în vizorul lui preşedintelui Liviu Rusu, dar aceasta este în concediu medical. Printre disponibilizaţii CJ BN se află şi liderul de sindicat, care va acţiona în instanţă această decizie. Criteriile după care s-a făcut selecţia nu se cunosc, gurile rele ce vorbesc pe la colţuri şoptesc ceva de genul „politic-clientelar”, dar nu s-a prea înţeles contextul.
Prefectura a fost mai transparentă şi a anunţat 14 locuri desfiinţate, din care două erau doar pe hârtie (posturi blocate), disponibilizările prefecturale afectând doar 12 angajaţi. Criteriile, conform declaraţiei purtătoarei de cuvânt a Prefecturii – Sorina Drecşan, au fost în ordine, pensionarea, transferul şi concursul sau examenul pe locurile rămase.
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud (ISJ BN) s-au trimis acasă patru persoane din aparatul administrativ, printre care şi purtătoarea de cuvânt a ISJ – Mihaela Hiticaş, dar s-au făcut şi reorganizări interne, fiind desfiinţate posturi de inspectori, persoanele afectate întorcându-se la catedră. Olivia Duicu, inspectorul general adjunct, a ales redistribuirea ei pe un post de inspector simplu în urma reducerii de la doi la unu al posturilor cu numărul 2 de la comanda ISJ BN.
Situaţie încă neclară în subordinea aceluiaşi minister, cel al Educaţiei, unde, la Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Sport este încă orbecăială mare în urma desfiinţării direcţiilor de sport şi de tineret din teritoriu precum şi a comasării acestora într-una singură. Noile organigrame nu au ajuns în teritoriu, deci încă nu se ştie numărul de posturi reduse. Directorul interimar al entităţii nou create, Raoul Zanca, ne-a asigurat că eventualele reduceri se vor face pe bază de examen pe post. Nici Clubul Sportiv Municipal (CSM) nu are o astfel de organigramă, situaţia fiind identică în toată ţara.
La Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud(CJP BN), directorul, încă interimar, Teodor Chiciudean ne-a declarat că au fost reduse 21 de posturi din care cinci erau blocate (neocupate efectiv). Cei 16 ghinionişti au primit preavizul în funcţie de posibilitatea pensionării la cerere sau după criteriul „ultimul venit, primul plecat”, dar s-a ţinut cont de femeile gravide care au obţinut imunitate. La fel ca şi la CJ BN, gurile rele vorbesc pe la colţurile instituţiei şi şoptesc că au existat favoritisme în aplicarea criteriilor.
La Agenţia Judeţeană pentru ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), Doris Moldovan a aplicat un singur criteriu, cel al concursului intern pe post, considerându-l cel mai corect şi viabil. Din cele 13 posturi restructurabile, doar nouă au fost ocupate, astfel că s-a deschis închiderea punctelor de lucru de la Rodna – unde funcţionau două persoane, la Sângeorz-Băi şi Lechinţa – cu câte o persoană fiecare, iar la Beclean a rămas doar unul. Din compartimentul „contabilitate” au primit preaviz două persoane, alte două vor pleca de la „centrul de perfecţionare”, precum şi un jurist. Două dintre persoanele disponibilizate vor fi reangajate pe diferite proiecte europene, sperând în atragerea şi de alte proiecte care să absoarbă personalul redus, acesta având întâietate în cadrul acestor proiecte.
Atât la CJP BN cât şi la AJOFM nu se mai acordă stimulente, toată munca redistribuită celor rămaşi fiind plătită cu 25% mai puţin.
Dacă se vor opri aici disponibilizările sau dacă vor continua şi anul viitor, nici actualii guvernanţi nu ştiu, posibilitatea reducerii lor prin alte remanieri fiind una destul de mare.

Eugen Farcaşiu