Franks a anunţat că cea de a treia tranşă din împrumutul contractat de România va fi acordat de FMI cel mai probabil în luna februarie a anului viitor, deşi premierul Emil Boc anunţa nu cu mult timp înainte că aceasta va veni în luna ianuarie 2010.
FMI a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde euro, era programată pentru jumătatea lunii decembrie, însă a fost amânată până la data formării unui nou guvern.
Ultima misiune a FMI în România, de la jumătatea lunii noiembrie, a plecat fără o decizie clară, în condiţiile instabilităţii politice, instituţia aşteptând formarea unui nou Guvern la Bucureşti pentru a trimite o nouă misiune, care să decidă acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de 1,5 miliarde euro.
Tonny Lybek, reprezentantul regional al FMI pentru România şi Bulgaria, declara în noiembrie că, „în cazul în care criza politica se prelungeşte şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie”, este posibil ca tranşele a III-a şi a IV-a să fie livrate împreună în luna martie.
Bugetul trebuie trimis cât mai repede în Parlament
Fondul Monetar Internaţional (FMI) va acorda cea de-a treia tranşă din împrumut cel mai probabil în luna februarie a anului viitor, a declarat, săptămâna trecută, şeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey Franks. Acesta nu exclude posibilitatea ca şi tranşa a patra să fie primită simultan. „Anticipăm că misiunea de evaluare va veni în luna ianuarie, iar când aceasta va fi finalizată vom merge la board cât de repede putem”, a afirmat Franks, după o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În opinia lui Franks, bugetul pe 2010 prezentat de autorităţile române este unul foarte realist, iar ţinta de deficit asumată de guvern, de 5,9% din PIB, poate fi atinsă. „În acest moment, provocarea este ca acest buget să fie trimis cât mai repede în Parlament pentru a fi aprobat. Este un buget foarte realist, cu un deficit de 5,9% din PIB”, a declarat şeful misiunii FMI.
Franks a precizat că ţinta în plan fiscal este ca România să ajungă la deficite bugetare reduse în următorii ani şi că decizia de reducere a cheltuielilor în acest sens aparţine guvernului.
„Vreau să fie clar, pentru că au existat relatări cum că FMI ar fi responsabil pentru concedierea a 100.000 de oameni, dar nu este cazul. FMI nu a impus măsuri anume. Există o anumită reducere a cheltuielilor cu personalul pe care am agreat-o cu autorităţile, dar e decizia guvernului cum va reuşi acest lucru”, a mai adăugat Franks.
Speranţe năruite
Premierul Emil Boc, cât şi ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, au anunţat înainte de vizita delegaţiei FMI la Bucureşti, că aceasta ar putea lua în discuţie doleanţa Guvernului care vrea ca Fondul să dea a treia tranşă de bani României în ianuarie, deoarece au fost îndeplinite toate criteriile convenite în acord.
FMI a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde de euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde de euro, era programată iniţial pentru jumătatea lunii decembrie, însă a fost amânată până la data formării unui nou guvern. Şi Comisia Europeană a amânat acordarea celei de-a doua tranşe, de un miliard de euro, din împrumutul acordat României, în valoare totală de circa 5 miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani, aşteptând, de asemenea, clarificarea situaţiei de la Bucureşti.
Creştere economică de 1,3%
În pragul Crăciunului, Guvernul a dat şi o veste bună: în 2010, creşterea economică va fi de 1,3% şi nu de 0,5%, cum se estima până acum. Anunţul a fost făcut de Gheorghe Pogea, ministrul interimar al Finanţelor. În bani, aceasta înseamnă că economia românească va creşte cu circa 500 de milioane de euro, până la aproximativ 126 miliarde de euro, faţă de estimarea anterioară.
O creştere economică mai mare decât se anticipase iniţial ar permite Guvernului să se bazeze pe venituri mai mari la bugetul de stat.
Pogea a ţinut să sublinieze că FMI a fost de acord cu această estimare. Însă, în declaraţiile oficiale făcute de Jeffrey Franks, la încheierea discuţiilor pe tema bugetului, acesta nu a pomenit nimic despre o creştere economică mai mare decât cea estimată anterior. El a precizat doar că discuţiile s-au axat pe reducerea cheltuielilor statului. „Nu este cazul. Există o reducere privind cheltuielile de personal, pe care am agreat-o”, a declarat şeful misiunii FMI.
Buget pe genunchi
Reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor sunt convinşi că România nu va avea prea curând un buget fără un compromis politic al partidelor.
Sindicaliştii spun că pentru a avea buget trebuie mai întâi să se aprobe nivelul salariului minim pe economie valabil anul viitor, alături de prelungirea perioadei de aplicare a şomajului tehnic de la nouă luni la un an. Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa susţine că, structural, România nu poate avea un buget dacă nu sunt prevăzute nevoile reale, ci se doreşte doar încadrarea în ţintele FMI. „Va fi un buget făcut pe genunchi”, susţine Bogdan Hossu
Nemulţumit este şi mediul de afaceri, după ce ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, nu s-a arătat interesat de „soluţia irlandeză” propusă de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) pentru întocmirea proiectului de buget. În acest sens, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, susţine că în modelul irlandez, veniturile şi cheltuielile bugetare se stabilesc pe obiective şi politici, nu pe fiecare minister în parte. Pârvan a precizat totodată că i-a trimis această propunere încă din luna august ministrului Gheorghe Pogea, dar el nu s-a arătat interesat.
Cureaua trebuie strânsă
Pentru 2010, România s-a angajat să reducă fondul de salarii cu 0,3% din PIB, adică aproximativ 370 milioane de euro, iar acest obiectiv va putea fi atins fie prin scăderi salariale, fie prin disponibilizări. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat public, încă din toamna acestui an, că 10% din personalul bugetar va fi disponibilizat în 2010, respectiv aproximativ 140.000 de persoane.
În 2010, vor fi afectate şi investiţiile. Acest capitol va primi doar 3,1% din PIB, faţă de 3,3% din PIB, anul acesta, cu 240 milioane de euro mai puţin, potrivit raportului de evaluare al Fondului din luna septembrie. Pentru anul viitor mai rămâne chestiunea finanţării deficitului bugetar de 5,9% din PIB, negociat cu FMI, ceea ce înseamnă că statul nu poate cheltui mai mult de 7,25 miliarde de euro în plus peste ceea ce încasează. Această sumă va fi acoperită prin împrumuturi de pe piaţa internă – 4,6 miliarde de euro, destinate finanţării unui deficit bugetar de 3,8% din PIB – în timp ce creditele externe – de la FMI şi ceilalţi finanţatori internaţionali, parte a acordului stand-by în valoare de 19,95 miliarde de euro – vor finanţa 2,1% din PIB – aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Silviu Teodoru
