Figa, reper turistic si arheologic

Staţiunea Băile Figa va fi inaugurată în toamna acestui an iar atunci Becleanul va deveni oraş turistic, potrivit primarului Nicolae Moldovan. Odată cu inaugurarea Băilor Figa se vor crea şi aproximativ 10 noi locuri de muncă. Această zonă va fi un punct de atracţie pentru turişti, ţinând cont şi de existenţa sitului arheologic descoperit aici dar şi Herghelia aflată în imediata apropiere. Dacă toate vor merge bine, se va amenaja şi un muzeu cu profil arheologic la Figa pentru a scoate în evidenţă vestigiile descoperite aici. Băile Figa au funcţionat şi înainte de 1989 mai modest, cu doar câteva construcţii şi câteva bazine care încercau să valorifice apele sărate şi valoarea lor tămăduitoare. Zona judeţului Bistriţa-Năsăud este cunoscută de mai multă vreme pentru rezervele de sare, pentru valorificarea locală dar şi industrială a sării. Potrivit arheologilor, situl de la Băile Figa din apropierea oraşului Beclean are un potenţial turistic ridicat, cu atât mai mult cu cât, în prezent, în vecinătatea sa autorităţile locale construiesc staţiunea turistică destinată creşterii potenţialului balnear. Pe de o parte, amenajarea acestei staţiuni poate constitui un pericol pentru prezervarea sitului, iar pe de altă parte, dacă se vor lua măsuri potrivite şi în timp util, această vecinătate poate să deschidă perspective promiţătoare de integrare a vestigiilor arheologice de la Băile Figa în sfera serviciilor turistice. Primarul oraşului Beclean a purtat mai multe discuţii cu arheologii pentru a se ajunge la o înţelegere. În scopul de a fi realizată staţiunea şi totodată  a se păstra obiectele găsite adaptate la mediu sărat, se va încerca pe viitor crearea unor pereţi solizi transparenţi care să permită vizualizarea obiectelor în mediul sărat şi care astfel nu se vor pierde de-a lungul anilor. O posibilă combinaţie între Băile Figa şi situl arheologic transformat ulterior în muzeu va putea aduce zonei Becleanului un potenţial turistic extrem de ridicat.

Un proiect mai vechi pus acum pe picioare

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, de asemenea arheolog, Gheorghe Marinescu, care ştie foarte bine povestea sitului şi a Băilor Figa, spune că “În momentul în care prin 2002 – 2003 s-a discutat de posibilitatea obţinerii pe Regiunea de Nord – Vest a unor finanţări pentru valorificarea turistică a unor elemente naturale, am spus că este o şansă pentru judeţ să propunem o temă de valorificare turistică şi balneară, de valorificare a apelor sărate de la Figa şi am propus atunci şi Domneştiul, unde de asemenea sunt rezerve de sare. A trebuit atunci de voie, de nevoie să ne asociem cu cei de la Cluj care au venit şi ei cu o propunere similară pe zona Dejului. Aşa că a rămas până la urmă doar Figa”. În angajamentul Consiliului Judeţean atunci şi ulterior al Primăriei Beclean a intrat şi obligaţia de cofinanţare a proiectului şi s-au dat nişte bani de la judeţ. Partea cea mai importantă a cofinanţării pe care a susţinut-o Consiliul Judeţean a fost angajamentul de asfaltare a drumului ce duce la viitoarea staţiune. S-a asfaltat în bună măsură drumul dar proiectul de valorificare a apelor a durat foarte mult din motive inclusiv de natură politică. „Acum lucrurile merg şi cred eu că într-o perioadă relativ scurtă vom putea spune că avem ceea ce trebuia să aibă judeţul de mult, o valorificare turistică şi balneară, terapeutică a apelor”, se arată convins Marinescu.

Prin avizul ministerului Culturii, prin cooperarea dintre Muzeul Judeţean şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a unor specialişti de afară se încearcă nu numai valorificare ştiinţifică dar şi păstrarea pentru viitor într-o combinaţie muzeistică şi turistică a ceea ce se poate păstra ca dovadă pentru cei care vin. Un lucru care se face cu mulţi bani dar cu mare succes în ţări precum Olanda, Germania sau Franţa este acela că obiectele vechi ca cele de la Figa se conservă într-un mod special care permite atât vizualizarea lor cât şi conservarea lor. Potrivit arheologilor, la Figa poate să fie o exploatare din epoca Bronzului, deci acum 3000 de ani î.H dar ea poate să meargă până în apropierea zilelor noastre, aşa cum se întâmplă în zonele Mintiu, Tărpiu, Tăure, unde oamenii şi astăzi scot din fântâni apă sărată pe care o folosesc în gospodărie cu rezultate excepţionale.

Băile Figa, o mină de aur

Odată finalizată, staţiunea balneară Băile Figa va dispune de un bazin interior şi unul exterior cu apă sărată. Până să se ajungă aici, aproape de inaugurare au fost însă şi greutăţi, mărturiseşte primarul oraşului Beclean, „o problemă care a trenat este faptul că noi trebuie să aducem 5 km din oraş, apă, canalizare, curent şi gaz. De asemenea, dacă noi nu aveam asfaltul până la Băi nu aveam nicio staţiune, iar valoarea asfaltului este aproape cât cea a investiţiei. Deci fără asfaltare acolo nu se dezvolta nimic. Nu aveam cartierul rezidenţial, nu aveam canalizarea, apa. Am reuşit să motivăm existenţa a 500 de case din care 200 sunt deja construite în cartierul rezidenţial. Mai mult, E-On Gaz ne duce gazul gratuit, deci o investiţie de peste 10 -15 miliarde, jumătate aproape din investiţia Băilor le face E-On gaz. Să aducem în zonă curent transformat ne costă 5-6 miliarde în zona respectivă. Noi, autorităţile trebuie să mai şi credem ca să realizăm ceva. Băile Figa împreună cu situl vor fi o mină de aur pentru cetăţenii din oraşul Beclean. Deja Dejul încasează pe zi 100 de milioane din intrare de la inaugurare Băilor. Intrarea la Băi va fi de 8 lei, adică 80.000 de lei vechi. Iarna putem folosi clădirea cu toate facilităţile ei. Estimăm un beget în 2010 din staţiune de cel puţin 5 miliarde. Cartierul rezidenţial produce de trei ani de când am încheiat contracte, circa 2 miliarde anual. Numai atunci pierde o comunitate când stă pe loc, deoarece atunci şi consumă şi se dezamăgeşte, dar atunci când munceşte şi se dezvoltă este imposibil să nu aducă şi venituri”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan.  

Un sit unic

Lacurile sărate de la Băile Figa dispun de ape curative, clorosodice, puternic concentrate, iar nămolul sărat are proprietăţi de vindecare a unor boli ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor sau boli ginecologice. Un alt punct de atracţie al Băilor Figa este şi situl arheologig unic în sud-estul Europei, descoperit în anul 2007. Atunci, mai mulţi cercetători ai Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe şi ai Universităţii din Exeter – Marea Britanie, au scos la lumină acest sit, constând într-o construcţie întreagă, cu garduri de lemn din alun, pereţi de bârne, dar şi numeroase artefacte din lemn: un mâner celt, o covată, o paletă, troace, toate foarte bine conservate datorită sării. Analizele efectuate într-un laborator din străinătate au stabilit faptul că obiectele descoperite la Băile Figa datează aproximativ din anii 1000 î.Hr. şi 500 î.Hr, perioadă corespunzătoare sfârşitului epocii bronzului şi începutului epocii fierului. De asemenea, aici au fost descoperite şi numeroase cioburi din ceramică de culoare roşie sau neagră. Aşa cum se specifică şi pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud, importanța și ineditul acestui sit arheologic vine din descoperirea a numeroase construcții și instalații de lemn cu vârste cuprinse între anul 3.000 î. Hr. și anul 1900 (datarea s-a făcut prin metoda 14C la Laboratorul Gröningen), acestea fiind urme arheologice directe de exploatare minieră a sării. Situl arheologic „Băile Figa” este primul sit de acest tip cercetat în Europa de sud-est. Numărul mare de obiecte de lemn descoperite permite construirea unei scări dendrocronologice pentru această parte a Europei, care va permite datarea vestigiilor arheologice cu precizie de până la un an. Colectivul de cercetare sistematică este constituit din arheologi români și britanici, sub coordonarea domnului Prof. Dr. Anthony Harding, membru al Academiei Britanice și a domnului Dr. Valerii Kavruk, director al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Dă-i turistului, ce-i a turistului

Consilierul judeţean, Gheorghe Marinescu este de părere că turistului trebuie să îi dai în afară de cazare şi apă şi altceva ca să vină şi să se ducă vestea că „aici sunt de văzut obiective foarte importante. Toate aceste investiţii la care vine aportul european atrag după sine alte investiţii, alte facilităţi pentru comunitate”. De asemenea, primarul Nicolae Moldovan vede promovarea viitoarei staţiuni ca fiind extrem de importantă: „Promovarea e esenţialul. Orice element în plus îţi aduce un turist în plus. Noi mai avem  în afară de Băi şi sit şi Herghelia vis a vis. O să închiriem de la cei de la Silvicultură o trăsură trasă de doi cai care se va deplasa zilnic de la Beclean la Băi. De asemenea ne gândim la un trenuleţ sau  un tractoraş”.

Dacă toate vor merge bine, în scurt timp locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud şi nu numai se vor putea relaxa la Băile Figa din apropierea oraşului Beclean. Chiar dacă au trecut ani de la începerea acestui proiect , în sfârşit în 2009 autorităţile se pot mândri că a fost şi realizat. Exemplul Băilor Figa va putea constitui pe viitor un exemplu pentru valorificarea şi a altor zone bogate în săruri din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Iulia Stupinean