Pasaje folosite pe post de tomberon

 

Spaţii de promenadă în epoca medievală, pasajele Bistriţei s-au transformat în ganguri insalubre evitate de trecători, deşi era cunoscut ca fiind un loc intens circulat de pietoni. Pasajele Bistriţei nu mai sunt demult locuri destinate plimbării, şi nu mai pot fi folosite în scopul recreerii, nefiind adecvate plimbării. Oamenii le evită din cauza gunoaielor şi a mirosurilor greu de suportat.

 

Localnicii din zonă dau vina pe trecătorii necivilizaţi. Aceştia susţin că nu ei sunt cei care depun gunoaie în astfel de spaţii, ci deseori trecătorii au fost observaţi aruncând deşeuri pe stradă sau făcându-şi nevoile, iar pe urmă gunoaiele sunt împrăştiate de câinii comunitari sau de către copiii care trec sau se joacă.
Datorită numeroaselor reclamaţii adresate Primăriei Bistriţa, cu referinţă la problema pasajelor, există un proiect de reabilitare la care Primăria Bistriţa lucrează de mai bine de un an, dar din păcate totul se rezumă la faza de studiu.

 

Astfel, situaţia pasajelor se înrăutăţeşte cu fiecare oră ce trece, cu fiecare deşeu aruncat de trecători inconştienţi. Pasajele se degradează tot mai mult, iar municipiul Bistriţa poate pierde încă un simbol.
Directorul muzeului judeţean, Gheorghe Marinescu, întrebat ce părere are despre degradarea pasajelor a precizat: „Pasajele din municipiul Bistriţa nu arată prea bine în prezent, fiind sursă de infecţie, datorită mizeriei, ele sunt folosite de oameni ca toaletă publică. Ele fac parte din frumuseţea oraşului, sunt de tradiţie, de istorie a oraşului, iar municipalitatea printr-un sistem mulat pe tema asta, poate să asigure întreţinerea şi salubrizarea lor, fiindcă asemenea pasaje sunt în toate marele oraşe medievale din Europa, vechi. Ele nu sunt închise, ci sunt accesibile”.

Vina este a trecătorilor !

Majoritatea bistriţenilor, dar şi autorităţile locale sunt de părere că mare parte din vină aparţine trecătorilor necivilizaţi care aruncă gunoaiele pe jos. Gunoaiele din ce în ce mai răspândite şi în cantităţi în creştere cu fiecare zi ce trece sunt depozitate de trecători, fără a se gândi la problemele ce survin în urma adunării deşeurilor în astfel de zone.

Lipsiţi de un bun comportament şi de voinţa de a avea un oraş curat şi în limitele proprii să participe acesteia, oamenii aruncă gunoaie precum resturi de mâncare, ţigări şi ambalajele acestora, ajungându-se chiar la sticle, haine vechi şi nefolosibile, precum şi încălţămintes.

Rolul important al pasajelor

Pasajele intră în sistemul oraşelor medievale, ele aveau în evul mediu un rol foarte important, militar şi strategic, sunt făcute special şi păstrate pe parcursul secolelor cu interdicţia expresă de a rămâne libere. Datorită faptului că ele asigurau o circulaţie rapidă, cel puţin iniţial asigurau o circulaţie accelerată a apărătorilor zidului cetăţii, dintr-o parte în alta. Cetatea Bistriţei avea o anumită dimensiune, oraşul era înconjurat cu ziduri încă din anul 1500. Pe cele patru străzi principale ale Bistriţei se putea circula pe de-a lungul străzii, dar trecerea dintr-o parte în alta însemna ocolirea întregii străzi. Astfel, pentru înlesnirea şi accesibilitatea trecerii rapide dintr-o parte în alta, au fost păstrate aceste pasaje.
„Pasajele Bistriţei au avut la început un rol militar, defensiv, iar ulterior au rămas ca trecere pentru cetăţeni, cu menirea facilitării circulaţiei, intrând în tradiţie, ele nefiind niciodată obturate. La vremea respectivă în cazul unui atac, de exemplu din direcţia parcului municipal la zidul cetăţii, presiunea fiind mai mare acolo în zona parcului, apărătorii zidului de pe partea dinspre Republicii, puteau să se deplaseze rapid pe aceste canale, pe aceste pasaje, în direcţia cealaltă, fără a face zarvă în tot oraşul că se mută dintr-o parte în alta şi, bineînţeles, pentru rapiditate”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul Muzeului Judeţean, Gheorghe Marinescu.

Ulterior pasajele au fost păstrate pentru a uşura circulaţia, întreţinerea şi curăţenia lor intrând în atribuţiile Primăriei Bistriţa, în administrarea oraşului.

Pasajele, loc pentru nevoi fiziologice

Datorită neîntreţinerii lor, nefiind efectiv într-o grijă specială, pasajele se află într-o stare de paragină, sunt pline de gunoaie, şi e uluitor faptul că cetăţenii oraşului, lipsiţi de scrupule, îşi fac nevoile fiziologice în pasajele municipale.

Posibilitatea ca trecătorii să fie accidentaţi în timpul traversării pasajelor este una la fel de reală. Aceasta, deoarece ele au fost în mare măsură afectate de construcţiile adăugate în vecinătate, în timp, deşi pasajele s-au aflat sub interdicţia expresă de a nu se construi nimic alături sau în interiorul lor şi de a le lăsa libere pentru posibilitatea traversării.

„Acolo unde sunt construcţii adăugate de fel de fel de oameni necăjiţi, coteţe şi alte treburi, acestea trebuie demolate, pasajele trebuie lăsate libere pentru că ele ţin de vechimea şi de frumuseţea oraşului”, a mai adăugat Gheorghe Marinescu.

Acoperişul anexelor gospodăreşti construite din interiorul curţii locuitorilor din apropriere pot ajunge pe pasaje şi, astfel, stabilitatea, calitatea şi siguranţa acestora devin nesigure şi pot provoca nenorociri trecătorilor. Oricând este posibil să cadă o cărămidă, un lemn sau o bucată de material şi să lovească un cetăţean.
„Bistriţa, după ce s-a înconjurat de ziduri, avea circa 4.000 – 4.500 de locuitori. Orice construcţie, orice obiectiv care se făcea acolo trebuia să treacă prin fel de fel de autorizări. Problema spaţiului în incinta asta, între ziduri era una importantă, de aceea era analizată orice construcţie, nu ca şi acum, când fiecare construieşte unde îl taie capiul, că e terenul lui. Toate lucrările sau avizele erau subordonate ideii că oraşul nu se poate dezvolta haotic având în vedere îngustimea spaţiilor. Cele patru străzi asigurau fluenţa. Aşa s-au construit în toate oraşele germanice, în jurul Bisericii, străzile principale, care la rândul lor mai aveau ceva construcţii ulterioare, dar era interdicţie clară să construiască în apropierea zidurilor. Şi asta din cauză că era pericol de moarte, de incendii; Bistriţa a fost asediată, trecând de multe ori prin provocări de genul acesta, războinice” a mai precizat Marinescu.

Delia Hriţuleac