Scolile bistritene nu au fonduri pentru finalizarea lucrarilor de reabilitare

Unde există bănuieli de risipă a banilor publici, se fac verificări

Şcolile în care au fost demarate lucrări de reabilitare, dar au fost întrerupte din pricina lipsei de fonduri, urmează a fi verificate de către Curtea de Conturi, cu precizarea că verificarea va avea loc acolo unde există suspiciuni că s-a făcut risipă de bani publici. Măsura de control este iniţiată de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, circa 100 de şcoli se află în şantier, iar multe dintre ele au sistat lucrările pentru că nu mai au finanţare.

Există şcoli în care sălile de clasă au fost date în folosinţă deja, în ciuda faptului că lucrările nu au fost achitate. Cazuri concrete sunt spre exemplu Şcoala Generală Tureac şi Grădiniţa din Tureac, precum şi Şcoala Generală – clasele I – IV – din Rebrişoara.

„Mai e nevoie de trei miliarde lei vechi”

Într-o astfel de conjunctură se află Şcoala Generală din comuna Sânmihaiu de Câmpie. Întrebat când se vor finaliza lucrările de reabilitare, primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Fiscutean, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa: ”Lucrările se vor finaliza când, prin Ordonanţă de Guvern, o să primim bani necesari, trei miliarde de lei vechi. Actualmente, 80% din investiţie s-a finalizat, mai este nevoie de 20%, adică bani pentru finisări. Reabilitarea şcolii a început din 2005 şi în ea s-au investit aproximativ 10 miliarde de lei vechi. Aşteptăm să ne fie alocaţi banii de care avem nevoie. În acest fel elevii îşi vor continua cu brio cursurile, fără să fie nevoiţi să vină unii de dimineaţă, alţii de după amiază, pentru că atât ne permit acum sălile disponibile. În trei săptămâni, dacă am avea fondurile necesare, şcoala ar fi terminată. Dar asta e problema, avem nevoie de fondurile băneşti, pentru că altfel nu putem continua cu lucrări în avans. E greu, oamenii nu lucrează neplătiţi, deşi am avut făcute şi câteva lucrări în avans.”

Lucrările continuă, banii s-au terminat

Lucrări neterminate şi firme restanţiere, aşa sună situaţia de la Şcoala Generală din Târlişua. “Firma constructoare are de recuperat peste 300.000 lei. Apoi, este necesar de fonduri de circa 200.000 lei pentru a putea continua. Până acum, valoarea investiţiilor se ridică la 900.000de lei, pe care şcoala i-a achitat. Este nevoie de fonduri pentru împrejmuire a curţii, vopsire, izolare şi amenajare a curţii, care, în urma inundaţiilor din 2005, sunt evidente încă. Interiorul şcolii e ireproşabil, avem tot ce este nevoie, doar exteriorul rămâne de terminat”, a declarat primarul comunei Târlişua, Ştefan Antonel Negreanu.
„Copii sunt într-un singur schimb, dorim să îi ajutăm cât mai mult, şi ei au suferit şi au dus multe lipsuri după nenorocirea petrecute cu câţiva ani în urmă. Îi ajutăm şi noi cum putem”, a mai spus Negreanu.
O situaţie înrudită există şi la Grupul Şcolar „Grigore Moisil” din Bistriţa, unde reabilitarea a fost blocată, la finele anului 2008, când erau realizate doar o treime din lucrările trebuincioase. Până în prezent au fost decontate sume în jur de 800.000 lei şi ar mai fi necesari peste 600.000 lei. Aici întâietatea o reprezintă amenajarea atelierelor, indispensabile celor care învaţă o meserie. Sunt 200 de elevi care, pentru învăţarea meseriei şi iniţierea în domeniul ales, au nevoie de ateliere. În momentul de faţă nici măcar un atelier, în care să fie amplasate echipamentele, nu există.
La Şcoala Generală Braniştea lucrările continuă, deşi fondurile băneşti s-au terminat. Acolo, valoarea investiţiei necesare se ridică la 6,5 miliarde de lei vechi. În şantier se află şi Şcoala Generală nr. 3 „Avram Iancu” din Bistriţa, iar activitatea continuă, deşi încă nu există finanţare.

Inspectorul General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud (ISJ BN), Mihai Mureşan a declarat: ”În anul 2007, existau 125 de şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud în lucrări de reabilitare. Până în prezent, 65 au fost finalizate, iar 60 sunt în continuare în lucrări de reabilitare. Banii alocaţi anul trecut nu s-au restituit, dar s-a făcut o redistribuire peste tot, astfel încât fondurile băneşti să încerce să acopere majoritatea lipsurilor din şcoli”.
Mureşan a mai precizat că toate aceste firme care efectuează lucrări în avans, o fac pe riscul lor.

Schimbările pot aduce elevilor rezultate slabe

În cazul lucrărilor de reabilitare toată lumea vorbeşte de suma de bani investită, de termenul de finalizare al lucrărilor, dar pe lângă importanţa calităţii lucrărilor o mare importanţă o are şi situaţia elevilor în acest timp, soluţiile alternative în astfel de circumstanţe sunt modificarea orelor de cursuri sau colaborarea cu primăriile în vederea identificării altor posibile spaţii de desfăşurare a cursurilor.

Elevii sunt şi ei într-un anumit mod afectaţi de aceste schimbări la care sunt supuşi fără a putea riposta într-un anumit fel. Sunt conştienţi că cea ce se face este spre binele lor, spre a le oferi condiţii mult mai bune lor cât şi generaţiilor următoare.
Elevii sunt nevoiţi să îşi petreacă orele în locuri total diferite de cele de până acum şi în unele cazuri tot orarul le este dat peste cap, dacă până acum aveau liber după ora 13.00 sau 14.00, acum la ora respectivă încep cursurile. Cei din mediul rural în numeroase cazuri după amiază, după terminarea temelor pentru casă îşi ajută familia la muncile gospodăreşti sau îngrijesc fraţii mai mici, acum nu mai pot face acest lucru.

Unui elevi se plâng că sunt presaţi să înveţe mai multă materie într-un timp relativ mai scurt în comparaţie cu timpul acordat înaintea începerii lucrări de reabilitare a şcoli în care studiază. Ei sunt motivaţi pe ideea că trebuie să înveţe mai mult, pentru că nu se ştie când se vor termina lucrările şi cât timp vor putea sta în locurile de curs improvizate.

Astfel, elevii sunt predispuşi să obţină rezultate şcolare mai slabe în acest interval de timp, evenimentele petrecute dându-le ideea de nesiguranţă, mai exact în cazul când lucrările sunt stopate la jumătate, datorită lipsei de fonduri sau din motive necunoscute de către elevi.

Delia Hriţuleac