Programul „Prima casa”, ciudatenia Guvernului Boc

De la anunţul Guvernului despre demararea programului "Prima Casă" s-au vehiculat numeroase variante legate de condiţiile programului. S-a vorbit de un avans de 5% pentru casele care costă 60.000 de euro şi de 3.000 de euro pentru cele care depăşesc acest plafon. Programul "Prima casă" este destinat persoanelor fizice care nu deţin în prezent o locuinţă, dar şi celor care nu au contractat un credit ipotecar.
Chiar dacă programul a dat speranţe multor tineri obţinerea unui credit nu va fi chiar la îndemâna oricui. Un calcul simplu, arată ca o persoană care vrea credit prin acest program trebuie să câştige lunar cel puţin 3.000 de lei, adică peste două salarii medii pe economie.

În ce constă programul „Prima Casă”?

Pentru un credit ipotecar de 60.000 de euro, acordat pe 30 de ani, cea mai mica rată ar fi de aproximativ 340 de euro, lunar. Asta la dobânda minimă avansată în discuţii, adică 5,5%. Dacă se optează pentru o rată descrescătoare, pentru un credit în aceleaşi condiţii, solicitantul ar putea plăti chiar şi 440 de euro.

Condiţiile programului „Prima Casă”

Primul-ministru Emil Boc, ministrul finanţelor Gheorghe Pogea şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu au prezentat băncilor obiectivele şi condiţiile minimale ale programului “Prima Casă”, care în esenţă, sunt următoarele:
1. Statul, prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor, va garanta un împrumut de până la 60.000 de euro pentru cumpărarea unei locuinţe.
2. Băncile vor percepe beneficiarilor programului Prima Casă un avans de maximum 5% din valoarea creditului.
3. Băncile vor avea costuri mai reduse ale creditării şi dobânzii decât cele existente pe piaţă, întrucât statul garantează în totalitate valoarea creditelor şi întregul risc al împrumutului, în limita sumei de 60.000 de euro. Practic, băncile nu vor mai suporta costurile asociate riscului de neplată, risc preluat de către stat.
4. Cei care vor cumpăra o locuinţă prin intermediul programului “Prima casă” vor beneficia şi ei de TVA redus de 5%, la achiziţionarea primei locuinţe.

Declaraţie pe propria răspundere

Cei care vor să-şi achiziţioneze o casă prin acest program guvernamental trebuie să nu deţină în proprietate o locuinţă, individuală sau în indiviziune, indiferent de modul în care a fost dobândită, şi să nu aibă în derulare un credit ipotecar. Dovada în acest sens se va face printr-o declaraţie pe propria răspundere a beneficiarului în faţa notarului. De asemenea, toţi cei care la momentul adoptării OUG, adică la începutul lunii iunie, nu aveau o locuinţă în proprietate sunt eligibili. Locuinţa care urmează să fie achiziţionată prin acest program trebuie să fie pe teritoriul României, înscrisă la cartea funciară şi negrevată de sarcini. "Am pus această condiţie pentru a preveni eventualele tentaţii ca după adoptarea actului normativ să se facă diverse tranzacţii imobiliare pentru a putea să intri în program şi să nu fi cu adevărat într-o situaţie în care să nu fi avut o locuinţă", a explicat Boc.

La 60.000 de euro, rată de 370 de euro

Peste 20 de bănci sunt interesate şi şi-au depus ofertele finale la Ministerul de Finanţe. Dobânzile variază între 5 şi 14% pentru împrumuturile în euro. Deci la cea mai mica dobândă, o familie cu venituri de 1.800 de lei poate împrumuta cu uşurinţă 30.000 de euro pentru care va plăti o rată lunară de 184 euro. Pentru un împrumut de 60.000 de euro, venitul minim necesar este de 3.100 de lei, cu o rată de 370 euro. Pentru împrumuturile în lei, ofertele băncilor pleacă de la 13% şi ajung la 24%. Aşa că, la o dobândă de 13%, pentru echivalentul în lei a 30.000 de euro, banca va cere un venit minim de 2.200 de lei. Iar pentru echivalentul a 60.000 de euro o familie trebuie să câştige cel puţin 4.500 de lei din care va da la bancă în fiecare lună aproape 2.300. De menţionat că, durata creditului este de maxim 25 de ani.

Bistriţeni fără şanse la „Prima casă”

Soţii Andoni s-au căsătorit în urmă cu trei ani şi stau în chirie în municipiul Bistriţa. Ei plătesc 150 euro chirie pe lună, pentru un apartament de două camere. Întrebându-i ce părere au de nou program „Prima Casă”, aceştia ne-au spus: „Am auzit ceva de acest program la ştiri şi pare bun, dar marea problemă este că amândoi lucrăm la o firmă particulară unde în cartea de muncă avem salariul minim pe economie, chiar dacă în mână luăm mai mulţi bani. Şi chiar dacă ne-ar trece suma integrală în cartea de muncă nu cred că am avea şanse să aplicăm pentru acest program”.
Vera este căsătorită de şase ani, are o fetiţă de patru ani. Ea, împreună cu soţul şi fetiţa stau împreună cu părinţii. Întrebată de programul „Prima casă”, Vera a spus cu amărăciune: „ ne-am consolat cu idea că nu o să avem prea curând o casă numai a noastră. Mai ales că eu stau acasă cu fetiţa, iar soţul lucrează în construcţii, de multe ori pe cont propriu. Nu prea avem cum să facem rost de aşa mulţi bani, încât să ajungă să plătim rata plus să ne mai rămână să şi trăim din ceva”.

Paul, are 28 de ani, iar vara aceasta s-a mutat definitiv în ţară, după ce a lucrat şase ani în Spania. Întrebat de program, el a răspuns că ar fi interesat, dar nu are banii necesari şi oricum banii câştigaţi peste hotare nu sunt pe carte de muncă, deci deocamdată nu poate aplica pentru un împrumut.

16 bănci întră în programul prima casa

„În urma parteneriatului pe care l-am deschis cu băncile comerciale am primit deja confirmarea că 16 bănci sunt interesate să intre în acest program respectând condiţiile impuse de Guvern: avans maxim de 5% şi o dobândă cu mult mai mică decât cea existentă în momentul de faţă pe piaţă. Este posibil ca dobânda să meargă chiar până la jumătatea celei existente în momentul de faţă pe piaţă”, a declarat premierul Emil Boc.

El s-a arătat convins că, odată demarat programul, dobânzile vor scădea şi mai mult datorită competiţiei dintre bănci. Prin alocarea celor 100 milioane euro pentru acest program, prin Fondul de Garantare, ar putea fi achiziţionate în 2009 locuinţe în valoare totală de un miliard de euro. Statul garantează un împrumut de cel mult 60.000 euro pentru ca preţul mediu de achiziţionare a unui apartament este, la nivel naţional, de circa 60.000 euro.

Întrebări deocamdată fără răspuns

Acest program ridică şi multe întrebări, deocamdată fără răspuns – Cine va putea cumpăra? Ce se va întâmpla cu o locuinţă pentru care nu a mai fost plătită rata? Cum vor fi verificate persoanele care cumpără prima locuinţă şi nu au mai avut credite ipotecare? Vor scădea dobânzile bancare şi avansurile minime necesare în cazul creditelor garantate de stat? De unde se va împrumuta statul pentru acest fond? Cum vor fi selectate băncile participante? Vor fi garantate si creditele ipotecare contractate în lei?. Prin ce organism al statului vor fi urmăriţi şi executaţi cei care nu îşi vor plăti ratele la creditele garantate?

Acest program nu se substituie celui de locuinţe sociale şi celui derulat de ANL, care merg mai departe.

Noemi Constantin